Privită până de curând ca un factor potenţial de fluidizare a afacerilor, mai ales în zona bancară şi cea administrativă, semnătura digitală a devenit brusc într-un mod destul de dureros o necesitate stringentă şi o prioritate de prim rang în epoca Covid 19, o eră care are toate elementele pentru a impune în viitor munca de la distanţă ca mod natural de desfăşurare a activităţii umane.
Mai mult decât atât, Guvernul însuși a început să încurajeze instituțiile de stat să folosească semnătura digitală, lucru care cu câteva luni în urmă părea de domeniul fantasticului.
Există inițiative ce vizează digitalizarea instituțiilor de stat, politicul fiind cel care cere acum digitalizarea serviciilor publice din România, în contextul crizei COVID-19, respectiv plata online a tuturor taxelor şi impozitelor locale, actualizarea paginilor online ale primăriilor, simplificarea procedurilor pentru obţinerea semnăturii electronice şi decontarea de către stat a primei semnături electronice.
De asemenea, tot mai multe companii locale își încurajează clienții în perioada actuală să utilizeze canalele digitale, lansând sau îmbunătățindu-și platformele online și încercând să mute clienții din ghișeu în online.
Motivul pentru care se dorește acum semnătura digitală?
Este necesar sa punctăm un aspect de bază al acestei activităţi: relaţia contractuală a individului sau firmei care desfăşoară activitatea cu terţii. Aceşti terţi pot aparţine mediului extern (entităţi din mediul financiar-bancar, de pildă, sau diverse autorităţi/entități juridice) sau mediului intern (mai ales în cazul fluxurilor de lucru dispersate geografic). În toate aceste situaţii, rezolvarea se găseşte în utilizarea soluțiilor de semnătură electronică. Un avantaj notabil în acest conext ar fi eficientizarea, transparentizarea şi fluidizarea întregului proces dintre părţi.
”O astfel de soluţie de semnătură este critică în desfășurarea activității, mai ales în această perioadă. Semnătura electronică avansată şi calificată devine deosebit de importantă, deoarece este susținută de cadrul legal. Astfel, ea face trimitere exclusivă la semnatar şi permite identificarea acestuia. Este asociată persoanei și poate fi utilizată prin mecanisme de încredere, iar semnatarul o are exclusiv sub controlul său. Un alt aspect important este faptul că semnătura digitală nu permite modificări ulterioare, însă în cazul unor situaţii excepţionale este posibilă detectarea acestora. Semnătura digitală sau electronică poate fi considerată ca un mecanism de aprobare sau semnare „mai sigur” decât semnătura olografă”, ne declară Mihai Babescu, Solution Sales Business Automation la Asseco SEE, companie care deține în portofoliu o soluție pentru semnătură digitală, implementată cu succes de către clienţi care au anticipat nevoia adaptării la tehnologie.
Unul din aspectele cele mai importante într-un proces de transformare digitală este acela că prin utilizarea soluţiilor de semnătură electronică, orice entitate juridică sau cetățean beneficiază de o securitate sporită. Documentele semnate digital sunt conform cadrului legal în vigoare și oferă garanția că nu mai pot fi modificate sau alterate în vreun fel, în mod intenționat sau din greșeală. Identificăm așadar în acest moment debutul unei ere ce permite punerea în practică a transformării digitale în orice arie de business.
