Conturile bancare, serviciile de banking online și cărțile de credit sunt unele dintre cele mai folosite produse financiare de către români. Dar pentru ce anume înregistrează românii întârzieri la plată? Potrivit unui studiu KRUK desfasurat în 7 țări, cele mai des întâlnite servicii financiare unde respondenții participanți la studiu prezintă facturi restante sunt rata creditelor bancare si plata utilităților.
În cele mai multe cazuri, respondenții au spus că înregistrează întârzieri la plata ratelor bancare și a sumelor împrumutate de la familie și prieteni. În același timp, românii și germanii, într-o proporție asemănătoare de 34%, respectiv 33%,înregistrează întârzieri la plata ratelor bancare.
Atunci când vine vorba de întârzieri la plata chiriilor, polonezii înregistrează cel mai ridicat procentaj: 29%, în timp ce doar 6% dintre româniau întârzieri la plata chiriilor. În ceea ce privește creditele ipotecare, spaniolii se află pe primul loc cu un procentaj de 29%, în timp ce respondenții din celelalte șase țări participante la studiu, înregistrează întârzieri cu un procentaj între 10% pentru România și 17% pentru Germania. Pentru aceste tipuri de plăți, polonezii înregistrează cel mai scăzut procentaj, doar 2% dintre respondenți.
Dacă luăm în calcul întârzierile la plata utilităților: gaz și electricitate, 35% dintre români au răspuns că au întârzieri la plata acestor utilități, comparabil cu rezultatele înregistrate de către respondenții italieni (38%). Opusul acestor rezultate este prezentat de către Republica Cehă (8%) și Germania, cu 14%.
Polonezii, în proporție de 27% și românii, cu un procentaj de 22%, înregistrează întârzieri la plata facturilor de telefonie mobilă, în timp ce doar 8% dintre germani au înregistrat întârzieri ale acestor plăți.
Cercetarea realizată în perioada 19-26 Octombrie 2016 a avut ca scop aflarea opiniilor și atitudinilor locuitorilor diferitelor țări referitoare la finanțe, produsele de credit și probleme legate de datorii. Studiul reprezentativ la nivel național pentru România,a fost implementat pe un eșantion de 1.000 de persoane, internauți, cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani.