România va avea una dintre cele mai slabe evoluții economice din Europa Centrală și de Est în 2026, cu o creștere estimată a PIB de numai 0,2%, pe fondul consolidării fiscale, arată cel mai nou raport trimestrial al The Investment Institute by UniCredit, prezentat vineri în cadrul unui Media Briefing. Economiștii băncii estimează însă că economia românească va reveni pe creștere în 2027, când PIB-ul ar urma să avanseze cu 2,3%, în timp ce inflația va începe să se reducă din a doua parte a anului viitor.
România, printre economiile cu cea mai slabă creștere din regiune
Potrivit raportului UniCredit, România și Slovacia vor înregistra performanțe sub media regiunii în perioada următoare, deoarece măsurile de consolidare fiscală vor continua să afecteze activitatea economică.
Economiștii estimează pentru România o creștere economică de doar 0,2% în 2026, urmată de o accelerare la 2,3% în 2027, pe măsură ce efectele ajustărilor fiscale se vor diminua.
În ceea ce privește inflația, raportul arată că aceasta ar putea începe să scadă semnificativ încă din a doua jumătate a anului 2026, odată cu disiparea șocului provocat de prețurile energiei și pe fondul unei cereri de consum mai reduse. Analiștii arată că tendința de dezinflație va continua până în a doua jumătate din 2027.
BNR va reducere dobânda din a doua jumătate a lui 2027, minimal
În acest context, UniCredit estimează că Banca Națională a României va începe un ciclu modest de reducere a dobânzii-cheie abia în a doua jumătate a anului 2027.
UniCredit: Europa Centrală și de Est rămâne una dintre cele mai reziliente regiuni din Europa
Per ansamblu, raportul apreciază că Europa Centrală și de Est își va păstra statutul de una dintre cele mai reziliente regiuni europene, chiar dacă statele continuă procesul de consolidare fiscală și se confruntă cu incertitudini geopolitice și presiuni inflaționiste.
Creșterea economică în majoritatea economiilor din regiune este estimată între 2% și 3% în 2026, fiind susținută în principal de consumul populației și de absorbția mai bună a fondurilor europene.
Raportul notează că redeschiderea Strâmtorii Hormuz a redus unul dintre principalele riscuri privind aprovizionarea cu energie și evoluția inflației, chiar dacă tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să genereze incertitudini.
În plus, stimulentele fiscale și investițiile în apărare anunțate de Germania sunt așteptate să sprijine exporturile din regiune începând cu 2027.
Mauro Giorgio Marrano: Țările care vor reuși să combine disciplina fiscală cu investițiile și reformele, vor fi cele mai bine poziționate
„Europa Centrală și de Est continuă să demonstreze o reziliență remarcabilă. În ciuda ajustărilor fiscale, a incertitudinilor geopolitice și a provocărilor structurale din industrie, cererea internă rămâne un motor puternic al creșterii economice. Țările care vor reuși să combine disciplina fiscală cu investițiile și reformele pentru competitivitate vor fi cele mai bine poziționate pentru a atrage capital și a susține creșterea pe termen lung„, a declarat Mauro Giorgio Marrano, Senior CEE Macroeconomist, UniCredit.
România, printre cele mai slabe economii din regiune în 2026. PIB de doar 0,2%, în timp ce Polonia avansează cu 3%
Analiștii UniCredit evidențiază diferențele importante între economiile Europei Centrale și de Est. Astfel, Polonia este așteptată să rămână una dintre cele mai dinamice economii din regiune, cu o creștere a PIB de 3% atât în 2026, cât și în 2027, susținută de consumul intern.
Bulgaria este estimată să înregistreze o creștere de 2,9% în 2026, în timp ce Serbia ar urma să accelereze de la 2,9% în 2026 la 3,5% în 2027.
În cazul Ungariei, revenirea economică va fi mai lentă, cu o creștere estimată la 1,3% în 2026, urmată de 2,5% în 2027, pe măsură ce investițiile își revin.
Inflația se apropie treptat de țintele băncilor centrale
UniCredit estimează că până la sfârșitul lui 2027 inflația va reveni în intervalele-țintă ale băncilor centrale din economiile din afara zonei euro.
În Polonia, inflația ar putea coborî spre 3,5% până la finalul acestui an și să se apropie de ținta de 2,5% în 2027.
În Ungaria, presiunile inflaționiste sunt așteptate să se reducă după un nou puseu temporar la începutul lui 2027, iar în Cehia inflația ar urma să se stabilizeze în jurul nivelului de 2,8% până la sfârșitul anului 2027.
Potrivit raportului, băncile centrale vor relaxa politica monetară în ritmuri diferite. Dacă în Ungaria reducerile de dobândă ar putea continua încă din 2026, în România, Polonia și Serbia acestea sunt estimate abia pentru a doua jumătate a lui 2027.
Consolidarea fiscală rămâne principala provocare
Economiștii UniCredit consideră că reducerea deficitelor bugetare va continua să fie cea mai mare provocare pentru guvernele din regiune. Cheltuielile ridicate pentru energie și apărare vor menține deficitele fiscale la niveluri ridicate și în 2026, urmând ca stabilizarea să înceapă gradual în 2027.
În România, Polonia și Slovacia, ciclurile politice ar putea întârzia consolidarea fiscală, în timp ce Ungaria este așteptată să înceapă ajustarea încă din a doua jumătate a anului viitor.
In final, trebuie menționat că raportul avertizează cu privire la eventuale noi șocuri pe piața energiei ce ar putea pune presiune asupra ratingurilor suverane ale statelor cu deficite ridicate.

