Zece instituții de credit prezente pe piața din România vor fi exceptate de la dublarea impozitului pe cifra de afaceri din sectorul bancar, potrivit formei finale a pachetului de măsuri fiscale ce va fi asumat de Guvern astăzi, de la ora 17.00. Este vorba despre băncile cu o cotă de piață sub 0,2%, prag introdus pentru a proteja jucătorii mici și băncile de nișă.
Printre cei exceptați se regăsesc nume surprinzătoare, precum Salt Bank, cea mai activă neobancă românească, dar și Revolut Bank, subsidiara gigantului fintech cu sediul la Vilnius. Revolut se laudă frecvent cu un număr impresionant de clienți în România – peste 4 milioane de utilizatori –, însă datele BNR arată că activele deținute efectiv de bancă în România sunt modeste, ceea ce o clasează sub pragul de impozitare de 0,2% și o face să beneficieze de scutirea de la taxa majorată.
Revolut are 4,3 milioane de clienți și active de doar 646,3 milioane lei
Revolut Bank, cu 4,3 milioane de clienți în România, conform datelor din aprilie 2025, își consolidează poziția de superstar digital în buzunarul românilor. Însă, în paralel, rămâne o prezență aproape invizibilă în statisticile prudențiale ale BNR, cu o cotă de piață de doar 0,07%. Așadar, deși atrage sume semnificative și influențează obiceiurile de plată și economisire ale unei generații întregi, Revolut beneficiază de statutul fiscal al unei bănci mici, scăpând de impozitul de 4% pe cifra de afaceri.
În cazul Revolut, se poate vorbi despre un paradox fiscal cât se poate de vizibil: o bancă „mare” la nivel de percepție, dar „mică” la nivel de bilanț, cu un avantaj fiscal pe măsură.
Impozitul pe cifra de afaceri rămâne neschimbat pentru băncile mici
Potrivit noilor decizii guvernamentale, impozitul pe cifra de afaceri a băncilor crește de la 2% la 4% începând cu 1 iulie 2025, însă doar pentru instituțiile care au o cotă de piață de peste 0,2%. Cele sub acest prag rămân la nivelul anterior, considerat mai suportabil pentru structura lor operațională și resursele limitate.
Prin această excepție fiscală, autoritățile urmăresc să protejeze competiția într-o piață bancară dominată de giganți și să încurajeze dinamismul și inovația.
UPDATE. Varianta finală a proiectului de lege privind impozitul pe cifra de afaceri a băncilor
Potrivit proiectului, asupra căruia Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament, se instituie un impozit specific pe cifra de afaceri a băncilor calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare:
a) 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2025 – 30 iunie 2025 inclusiv, respectiv 4%, pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2025 inclusiv;
b) 4%, pentru perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026 inclusiv;
c) 2%, pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026 inclusiv, prin excepție de la lit. a) și b), pentru instituţiile de credit – persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit – persoane juridice străine, care dețin o cotă de piață mai mică de 0,2% din totalul activelor nete ale sectorului bancar din România, calculată ca medie aritmetică a cotelor de piață ale instituției de credit/sucursalei, din anul precedent celui de calcul.
Cota de piaţă reprezintă procentul aferent activelor instituţiei de credit/sucursalei în totalul activelor sectorului bancar, și se calculează ca raport între totalul activelor contabile nete ale instituţiei de credit/sucursalei şi totalul activelor contabile nete agregate pentru sectorul bancar, inclusiv sucursalele din România ale instituţiilor de credit persoane juridice străine.”, se arată în document.
Lista celor 10 bănci cu active sub pragul de 0,2%
Conform datelor BNR privind cota de piață, iată lista completă a băncilor care nu vor plăti impozitul majorat 👇
