„Rata mica de furnica” nu mai e de mult o reclama buna sau o provocare a echipei de marketing de la oricare banca romanesca. Poate peste 2 ani… Pana atunci, romanii isi „numara gaurile din buzunare” produse de imprumuturile cu rate mici. Sau leii tot mai putini ridicati de la banca atunci cand isi depun agoniseala lunara intr-un cont.
Mai bine au stat la capitolul schimb valutar: o analiza de piata arata ca leul a inregistrat, in 2013, cea mai redusa depreciere in raport cu euro, dintre toate monedele din Uniunea Europeana. Leul a marcat, la sfarsitul lui decembrie, o scadere de circa 0,5% comparativ cu valoarea sa de la inceputul anului trecut.
Ati citit nenumarate statistici despre „aniversarea” celor 5 ani de criza sau retrospectivele anului 2013 in banking.
Astazi va propun altceva. O „retrospectiva a anului in banking”. Una ce tine de buzunarul clientului, nu al bancilor!
Anul care tocmai s-a incheiat a adus clientilor multe batai de cap: credite neachitate, restante, dobanzi la depozite din ce in ce mai mici si un curs nu tocmai bun pentru plata ratelor, daca e sa-i intrebam pe romani.
Criza i-a facut mai strangatori, insa bancile nu le rasplatesc eforturile: romanii au economii de 36 de miliarde de euro in institutiile bancare, cu aproape 5% mai mult fata de inceputul anului 2013.
Romanii pun deoparte, in medie, in fiecare luna 40 de euro, adica 179 de lei.
Clientii care au economisit bani in depozite la banci anul trecut, s-au ales cu mai nimic. In unele cazuri ajung chiar sa plateasca ei bancile la sfarsitul perioadei de economisire, iar in buzunar sa le intre o suma mai mica fata de cat au depus. Si aceasta pentru ca dobanzile au scazut in ultimul an cu aproape 2 puncte procentuale. Astfel, cea mai buna dobanda anuala pentru economiile in lei abia mai atinge pragul de 5%.
Cele mai bune zece dobanzi la depozitele in lei pe un an, variaza intre 4,25% si 5% pe an, in timp ce in urma cu un 12 luni variau intre 5,9% si 6,75% pe an. Multe banci au coborat insa dobanzile la depozitele in lei, pe termen scurt, sub palierul de 3% pe an, ceea ce le face neprofitabile.
De exemplu, daca economisiti 3.000 de lei, timp de trei luni, iar dobanda este mai mica de 3%, veti da dumneavostra bani bancii. La dobanda foarte mica se adauga si cheltuielile de administrare a contului curent si comisionul de retragere numerar de la ghiseu. Clientul se va alege cu 2.995 de lei din cei 3.000 de lei depusi.
Cele mai mari dobanzi la depozite in lei in ianuarie 2013 le gaseam la ATE Bank 6,75%, Banca Transilvania 6,5%, Alpha Bank 6,5% sau Carpatica 6,25%.
Astazi, ianuarie 2014, dobanzile cele mai mari sunt mici, neatractive: Carpatica 5%, Banca Feroviara 4,8%, BRD 4,65% sau Raiffeisen Bank 4,25%.
Romanii, indatoratii Europei!
Anul trecut statisticile ne-au dezamagit, inca odata.Romanii erau indatoratii Europei. De ce? Romanii sunt printre cei mai indatorati dintre europeni din cauza dobanzilor inalte practicate la imprumuturi. Aproape un sfert din veniturile salariale ale romanilor este inghitit de achitarea ratelor la creditele bancare. Cei 4,3 milioane de clienti care au credite in derulare platesc pe parcursul unui an rate la bancă de circa 6 miliarde de euro (27 mld. lei)!
Restantierii Romaniei se regasesc in Bucuresti, Cluj, Constanta.
Capitala, desi adaposteste mai putin de o zecime din populatia tarii, se poate lauda cu o treime din creditele in lei (26 de miliarde RON) si aproape jumatate din cele in valuta. Pe locurile 2 si 3 in topul creditelor sunt judetele Cluj si Constanta, insa la mare distanta de Capitala. Constantenii au luat 3,2 miliarde de la banci iar clujenii, 3,5 fata de cele peste 27 de miliarde ale bucurestenilor, care totusi nu sunt decat de trei ori mai numeori decat locuitorii fiecaruia dintre cele doua judete.
Cel mai putin indatorati din tara sunt dambovitenii, deoarece, pe cap de locuitor al judetului, au de dat inapoi cel mai putin. La o populatie de peste 500.000 de oameni, Dambovita are credite in lei si valuta de sub 2 miliarde.
Cursul i-a avantajat pe romani
Cum? Pai nu a crescut atat de mult cat s-a mizat/preconizat. Iar asta e si meritul BNR.
PS. Am facut referire la inceput la o perioada, decenta si reala, zic eu: 2 ani. Am constatat ca ea e confirmata de si de bancheri. „Dupa revenirea activitatii economice (2010-2011) vor mai trece patru-cinci ani pana sa revina activitatea in zona financiara – deci in maxim doi ani, daca mergem pe cifre istorice mondiale” afirma Ionut Dumitru, Economist Sef la Raiffeisen Bank, in decembrie 2013.
Gabriela Dinu
