BNR va derula, anul viitor, un exercițiu de evaluare a activelor în sistemul bancar, folosind integral metodologia europeană, măsură care vine în completarea deciziilor deja luate pentru reducerea ratei creditelor neperformnate din sistemul bancar, a declarat miercuri guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.
„Banca Națională realizează periodic teste de stres, folosind metodele pe care le folosește și Autoritatea Bancară Europeană. Mai mult, Consiliul de Administrație al BNR a decis să deruleze, anul viitor, un exercițiu de evaluare comprehensivă a activelor din sistemul bancar folosind integral metodologia europeană”, a explicat Isărescu, în cadrul unei conferințe dedicate problemelor legate de creditele neperformante în regiune.
Potrivit acestuia, măsura face parte din setul de decizii care au contribuit și continuă să contribuie la stabilizarea sistemului bancar și reducerea ratei creditelor neperformante.
„Au existat trei decizii critice esențiale care au contribuit la stabilizarea situației și reducerea ratei creditelor neperformante fără să apelăm la soluții de avarii de tip bănci proaste (bad banks) sau acordarea de garanții sau ajutoare de stat”, a explicat Isărescu.
Prima astfel de decizie, în ordine cronologică, a fost inițiativa Viena, cu cele două componente, Viena 1 care a reușit să reducă substanțial dezintermedierea financiară, și Viena 2, care s-a ocupat cu prioritate de problema creditelor neperformante în regiune, a precizat guvernatorul BNR.
A doua decizie a fost adoptată de BNR în 2013 și a constat în evaluarea garanțiilor băncilor cu auditori independenți, acțiune care se repetă anual. Aceasta a fost urmată de setul de reglementări implementat în 2014 de BNR prin care băncile au fost obligate să își curețe portofoliile de credite neperformante.
Potrivit guvernatorului, dacă nivelul creditelor neperformante dintr-o bancă nu este cunoscut, dar este suspectat, crește neîncrederea în acea bancă și scade volumul creditelor acordate.
„De aceea rolul unei evaluări cuprinzătoare a activelor și a testelor de stres, în afară de evidențierea unui eventual necesar de capital pentru bancă, constă în restabilirea încrederii în sistemul bancar, ceea ce este esențial”, a subliniat Isărescu.
El a adăugat că o rată ridicată a creditelor neperformante înseamnă pentru bănci scăderea profitabilității (prin constituirea de provizioane și costurile de recuperare), creșterea cerințelor de capital, limitarea resurselor disponibile ale băncilor și, implicit, limitarea capacității băncilor de a acorda credite noi. În plus, băncile cu un volum ridicat de credite neperformante au un acces mai greoi la finanțare.
Potrivit guvernatorului, în România, procesul de reducere a creditelor neperformante reprezintă un exemplu în regiune.
„În cadrul vizitelor de monitorizare post program ale Comisiei Europene și în cadrul consultărilor pe articolul IV cu FMI s-a desprins ideea că eforturile României de reducere a ratei creditelor neperformante pot constitui o experiență demnă de analizat pentru țările din regiune”, a mai spus Mugur Isărescu
