Votul britanicilor din vara acestui an în favoarea ieșirii țării lor din Uniunea Europeană (UE), după 43 de ani de apartenență la blocul comunitar, a „zguduit” instituțiile financiare care operează în Marea Britanie, anticipând posibile consecințe atât la nivel european, cât și mondial.
Acestea se tem că un ”hard Brexit” (”Brexit dur”) va impune țării un acces restricționat la piața unică europeană și, prin urmare, și-ar putea pierde drepturile de pașaport care le permit să-și vândă liber serviciile în restul UE.
În prezent, băncile cu sediul în Marea Britanie pot oferi gratuit servicii în UE pe baza unui sistem de tip „pașaport”, considerat drept cea mai importantă caracteristică a pieței unice europene pentru firmele din sectorul financiar. Însă, acest lucru este pus sub semnul întrebării după ce britanicii au votat în favoarea ieșirii din Uniunea Europeană.
Drepturile de pașaport sunt un factor important care stă la baza poziției Londrei de centru financiar global. Pierderea acestor drepturi ar fi o lovitură pentru industria serviciilor financiare, responsabilă pentru 12% din Produsul Intern Brut al Marii Britanii. Aproape 5.500 de firme înregistrate în Marea Britanie folosesc drepturile de pașaport pentru a opera în alte state.
Luna aceasta, ministrul britanic de Finanțe, Philip Hammond, s-a pronunțat în favoarea unor acorduri de tranziție pentru a facilita Brexitul în scopul de a evita unele ”perturbări”, îndeosebi în sistemul financiar, un scenariu ce capătă cu fiecare zi tot mai multă consistență.
Ministrul britanic însărcinat cu Brexitul, David Davis, nu a exclus luna aceasta un acord de tranziție cu Uniunea Europeană (UE) în timpul definirii de noi relații după ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar. Acesta susține că Executivul britanic ar fi dispus să plătească UE pentru ca Regatul Unit să-și mențină accesul la piața unică europeană.
A fost pentru prima dată după votul din iunie, în favoarea ieșirii marii Britanii din Uniunea Europeană, când un ministrul al cabinetului condus de Theresa May a afirmat că este deschis la ideea de a plăti Bruxelles-ului pentru a asigura accesul companiilor britanice la piața unică europeană.
Britanicii au votat pe 23 iunie pentru ieșirea din UE; acțiunile și lira s-au prăbușit
Marea Britanie a votat pe 23 iunie, într-un referendum istoric, cu un scor de 52% la 48%, pentru ieșirea țării din Uniunea Europeană după 43 de ani de apartenență la blocul comunitar, nota BBC News pe site-ul său.
În ziua următoare lira sterlină a coborât până la cel mai redus nivel din ultimii 31 de ani, euro a consemnat cea mai mare depreciere de la introducerea sa în 1999, bursele americane au scăzut cu până la 8,5% iar aurul a atins cea mai mare cotație din ultimii doi ani, după un avans de 8,1%.
„Piețele globale sunt răsturnate în condițiile în care votul din Marea Britanie cu privire la rămânerea în UE a afectat fiecare clasă de active”, comenta Bloomberg.
„Este înfricoșător, niciodată nu am mai văzut așa ceva. Mulți investitori vor pierde mulți bani”, afirma, din Londra, James Butterfill, șeful Departamentului de cercetare și investiții la ETF Securities.
Lira sterlină a coborât cu 11% în dimineața de 24 iunie, pe piețele din Asia, până la 1,3299 dolari la Tokyo. Moneda britanică a urcat anterior până la 1,50 dolari după care a coborât până la 1,3229 dolari, cel mai scăzut nivel de după 1985. Moneda euro a scăzut cu 3,3%, în timp ce monedele din Norvegia, Suedia și Turcia au înregistrat scăderi mai mari. În schimb, yenul japonez s-a apreciat cu 4,9% până la 101,25 dolari, cel mai mare salt înregistrat după 1998. În raport cu lira sterlină, yenul s-a apreciat cu 15%.
„Singurul lucru sigur este să cumperi yeni, certificate emise de Trezoreria SUA și aur”, declara Vishnu Varathan, economist-șef la Mizuho Bank Ltd.
Indicele FTSE 100, a scăzut cu 8%, ceea ce a anulat peste 100 de miliarde de lire sterline (136,7 miliarde de dolari) din capitalizarea bursieră a principalelor companii din Marea Britanie.
În primele minute de la debutul tranzacțiilor, indicele FTSE 100 afișa o scădere de 7,94%, sau 500 de puncte, până la 5.840 de puncte, aceasta fiind cea mai mare diminuare procentuală înregistrată într-o singură zi de bursa londoneză după luna octombrie 2008, când piețele mondiale s-au prăbușit după colapsul băncii americane Lehman Brothers.
Cele mai afectate au fost acțiunile băncilor, titlurile Royal Bank of Scotland (RBS), Barclays și Lloyds Banking Group înregistrând scăderi de aproape 30%, iar lira sterlină a atins cea mai scăzută valoare din ultimii 31 de ani în raport cu dolarul american.
Potrivit analiștilor, termenii negocierilor privind ieșirea din UE vor fi determinanți pentru a se ști dacă moneda britanică va suferi noi scăderi sau se va recupera.
Cotația aurului a crescut în urma victoriei partizanilor ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimele 27 de luni grație statului său de valoare de refugiu în perioade de turbulențe, informa AFP. În jurul orei 3,50 GMT, uncia de aur a urcat până la 1.359,08 dolari, cel mai ridicat nivel înregistrat după data de 19 martie 2014, în creștere cu aproape 8% comparativ cu valoare înregistrată la debutul tranzacțiilor pe piețele asiatice, după care a revenit la 1.320 dolari.
Banca Angliei a anunțat atunci că are pregătite 250 de miliarde de lire sterline (310 miliarde de euro), suplimentar, pentru a susține sistemul financiar din Marea Britanie, în contextul preconizatei volatilități pe care o va aduce Brexitul.
Principalele burse europene au pierdut peste 960 miliarde de euro (1.090 miliarde dolari la cursul actual) capitalizare bursieră în sesiunea din 24 iunie, fiind afectate de puternicele scăderi pe care le-au înregistrat după decizia Marii Britanii de a ieși din Uniunea Europeană, relata agenția EFE.
Pe 27 iunie, acțiunile mai multor bănci, companii imobiliare și transportatori aerieni înregistrau scăderi semnificative luni dimineața la bursa de la Londra, ca urmare a deciziei Marii Britanii de a ieși din Uniunea Europeană.
Astfel, acțiunile companiei aeriene low-cost EasyJet înregistrau o scădere de 16,53%, până la 1.096 pence pe acțiune, în timp ce acțiunile International Airlines Group (IAG), firma mamă a transportatorului aerian British Airways, afișau o scădere de 9,36%, până la 370,7 pence pe acțiune.
În rândul băncilor, instituțiile financiare cele mai expuse la Brexit au fost cele care își desfășoară majoritatea activităților în Marea Britanie. Titlurile Royal Bank of Scotland (RBS) au pierdut 15,25%, până la 174 pence pe acțiune, acțiunile Lloyds Banking Group au scăzut cu 8,89%, până la 51,93 pence, iar cele ale Barclays au coborât cu 10,23%, până la 138,15 pence.
Companiile din sectorul imobiliar au scăzut și ele, cum este dezvoltatorul Taylor Wimpey, ale cărui acțiuni au pierdut 12,42%, până la 119,2 pence.
Acțiunile băncilor Barclays și Royal Bank of Scotland (RBS) au fost suspendate temporar de la tranzacționare la Bursa din Londra, după ce au scăzut cu peste 10%, anunța un purtător de cuvânt al Bursei de Valori din capitala britanică, citat de agenția EFE.Titlurile Barclays au pierdut 11,40% și cele ale RBS până la 14,66%, ceea ce a dus la suspendarea automată a acțiunilor.
Ulterior, pe 29 iunie, Bursa de la Londra a recuperat toate pierderile înregistrate după anunțarea victoriei taberei Brexit la referendumul din săptămâna anterioară. Indicele FTSE-100 al bursei londoneze a revenit la finalul ședinței deasupra nivelului de 6.338,1 puncte, înregistrat la închiderea ședinței din 23 iunie, înainte de publicarea rezultatelor scrutinului din Marea Britanie care au declanșat scăderi semnificative pe piețele din întreaga lume. Bursa de la Londra a încheiat ședința din 29 iunie în creștere cu 3,58% până la valoarea de 6.360,06 puncte.
Comisia Europeană a avertizat că referendumul din 23 iunie nu va afecta doar Regatul Unit ci și restul economiei europene, prin câteva canale de transmisie, în special incertitudinile, investițiile, comerțul și migrația.
Deși Marea Britanie nu face parte din zona euro este un important partener comercial, fiind una dintre cele mai mari economii din UE. Rezultatul referendumului din Marea Britanie a sporit volatilitatea de pe piețele financiare și a dus la o depreciere semnificativă a lirei sterline.
Analiștii avertizează că piețele britanice ”dansează” acum în ritmul piețelor emergente, după ce deprecierea record a lirei sterline a dus la creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale, reflectând temerile investitorilor privind efectele negative economice și financiare ale votului pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.
Agențiile de rating reacționează
A doua zi după referendum, Moritz Kraemer, directorul diviziei de ratinguri suverane la Standard and Poor’s, a declarat că se așteaptă ca riscurile politice, financiare și economice asociate cu ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană să conducă la o retrogradare de rating în viitorul apropiat.
„Credem că ratingul AAA nu mai poate fi menținut în aceste circumstanțe”, declara Moritz Kraemer.
De altfel, câteva zile mai târziu, S&P a anunțat că i-a retras luni Marii Britanii calificativul maxim „AAA”, pe care l-a redus până la „AA”, cu perspectivă negativă, din cauza incertitudinilor generate de votul pentru ieșirea din Uniunea Europeană.
Totodată, Standard and Poor’s (S&P) a retrogradat cu o treaptă la AA și ratingul aferent datoriei pe termen lung a Uniunii Europene, explicând decizia sa prin incertitudinile din jurul blocului după votul britanic în favoarea ieșirii din UE.
La finele lunii iunie, și agenția de evaluare financiară Fitch Ratings a revizuit în scădere, cu o treaptă, ratingul suveran al Marii Britanii și a avertizat că ar putea urma alte retrogradări, deoarece votul pentru ieșirea țării din UE (Brexit) va afecta economia. Fitch a retrogradat ratingul suveran al Marii Britanii de la „AA plus” la „AA”, cu perspectivă negativă. De asemenea, Fitch a înrăutățit perspectiva de creștere a economiei regatului Unit în 2017 și 2018 la 0,9% pentru ambii ani, de la estimarea precedentă de 2%.
Și agenția de evaluare financiară Moody’s a înrăutățit perspectiva atribuită ratingului suveran al Marii Britanii, de la „stabil” la „negativ” din cauza incertitudinilor generate de votul pentru ieșirea din Uniunea Europeană.
Protejarea ratingului suveran al Marii Britanii a fost prioritatea anunțată de Guvernul conservator atunci când a venit la putere, în 2010.
Unele bănci își planifică relocarea
Unele bănci se află în stadii avansate ale planificării relocării unor operațiuni de la Londra la Paris, a anunțat luna acesta Benoit de Juvigny, șeful Autorității de reglementare din Franța.
„Mari bănci internaționale” au demarat procedurile necesare pentru a-și înființa subsidiare, iar multe alte companii au solicitat informații în vederea mutării la Paris, a explicat oficialul francez. Acesta se așteaptă ca discuții similare să se desfășoare și în alte centre financiare din UE.
Autoritățile din Frankfurt, Luxemburg și Amsterdam au anunțat că vor întâmpina cu bucurie mutarea operațiunilor băncilor din Londra când Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană. Alte orașe care concurează pentru atragerea instituțiilor financiare sunt Dublin, Madrid, Bratislava și capitala Maltei, Valletta.
Pentru a-și păstra accesul la piața unică, marile bănci de investiții analizează posibilitatea transferului unor active și operațiuni de la Londra la Frankfurt sau alte orașe din UE. Frankfurt, centrul financiar al Germaniei și orașul unde își au cartierul general giganții Deutsche Bank și Commerzbank, a intrat în competiție cu Paris și alte orașe europene interesate să atragă o parte din afacerile care în prezent se derulează în City of London, primul centru financiar al Europei.
Frankfurt este într-o poziție care îi permite să profite de orice mutare a activității bancare din Londra după Brexit, având în vedere că deja găzduiește Banca Centrală Europeană și a doua mare piață de capital din UE. În plus, Frankfurt este interesat să găzduiască și Autoritatea Bancară Europeană (EBA), organismul care reglementează băncile din UE și care a anunțat deja că va trebui să se mute de la Londra după decizia Marii Britanii de a ieși din UE.
Industria financiară britanică ar putea pierde venituri de 38 miliarde lire sterline
Industria financiară a Marii Britanii ar putea pierde venituri de până la 38 de miliarde de lire sterline (48,34 miliarde de dolari) în eventualitatea unui ”hard Brexit” (”Brexit dur”), care va impune țării un acces restricționat la piața unică europeană, potrivit unui raport recent al firmei de consultanță Oliver Wyman, realizat la cererea grupului de lobby TheCityUK.
Dacă firmele financiare își pierd dreptul de a-și vinde liber serviciile în toată Europa, ar putea dispărea 75.000 de locuri de muncă, avertizează raportul Oliver Wyman. Sunt în creștere speculațiile conform cărora acest sector — care include băncile de retail, de investiții, firmele care gestionează active, companiile de asigurări — își va pierde drepturile în urma ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.
Viitorul Londrei ca și centru financiar european va fi unul dintre principalele subiecte de negociere în procesul ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, deoarece este cel mai mare sector de export al țării și cea mai mare sursă de venituri din taxe.
Serviciile financiare din Marea Britanie generează anual venituri între 190 — 250 miliarde de lire sterline și are aproximativ 1,1 milioane de angajați, se arată în raport. Taxele plătite de industria financiară se ridică la aproximativ 60 — 67 miliarde de lire sterline.
În august, Banca Angliei (BoE) a adoptat o decizie istorică: reducerea dobânzii de referință, pentru prima dată din 2009, pentru a stimula creșterea economiei, afectată de incertitudinile privind ieșirea Marii Britanii din UE. Comitetul de politică monetară al BoE a redus dobânda de la 0,5% la nivelul record scăzut de 0,25%. Și analiștii se așteptau la prima reducere a costului creditului din luna martie 2009.
De asemenea, Banca Angliei a reluat programul de achiziții de active și a anunțat că va cumpăra obligațiuni guvernamentale de 60 de miliarde de lire sterline pentru a atenua impactul votului din 23 iunie.
Pentru a stimula economia, Banca Angliei a lansat două noi scheme, una prin care va achiziționa obligațiuni ale companiilor, în valoare de zece miliarde de lire sterline, și o alta, de până la 100 de miliarde de lire sterline, pentru a se asigura că băncile mențin creditarea chiar dacă a fost redusă dobânda de referință.
Anterior, guvernatorul BoE, Mark Carney a declarat că spre deosebire de Banca Centrală Europeană, nu este dispus să coboare dobânda de bază sub nivelul zero din cauza pagubelor pe care o astfel de decizie le-ar provoca profiturilor și capacității de creditare a băncilor. De asemenea, Mark Carney a avertizat că Banca Angliei nu va putea contracara în întregime pagubele economice provocate de Brexit.
Membrii Guvernului de la Londra au fost avertizați că Marea Britanie ar putea pierde anual venituri din taxe în valoare de 66 de miliarde de lire sterline (73 de miliarde de euro) în cazul unei ieșiri dure din Uniunea Europeană (UE), o variantă în urma căreia Marea Britanie va avea un acces limitat la piața unică din UE, informează cotidianul The Times, citând o serie de documente guvernamentale.
Potrivit acestor documente, care analizează ce s-ar întâmpla dacă Marea Britanie iese din piața unică și se bazează numai pe regulile Organizației Mondiale a Comerțului în schimburile cu continentul, Produsul Intern Brut al Marii Britanii ar putea fi mai mic cu 5,4%, până la 9,5%, după 15 ani, comparativ cu ce s-ar întâmpla dacă ar rămâne în UE. O astfel de scădere dramatică a veniturilor ar forța Guvernul să reducă cheltuielile publice sau să majoreze taxele.
Economia Marii Britanii, pe creștere în trimestrul III
Consumatorii și oamenii de afaceri din Marea Britanie și-au majorat cheltuielile în trimestrul trei din 2016, economia înregistrând o performanță solidă după Brexit.
PIB-ul Marii Britanii a înregistrat o creștere de 0,5% în perioada iulie — septembrie 2016, primul trimestrul integral după votul din 23 iunie, a anunțat recent Oficiul Național de Statistică (ONS). Cheltuielile gospodăriilor au urcat cu 0,7% în trimestrul trei din 2016, comparativ cu precedentele trei luni, în timp ce investițiile companiilor au crescut cu 0,9%, conform datelor ONS.
Investițiile companiilor au crescut în primele săptămâni după referendum, deși, cel mai probabil, majoritatea deciziilor de investiții a fost luată înainte de 23 iunie, a declarat Darren Morgan, statistician în cadrul ONS.
Exporturile au urcat cu 0,7% în trimestrul trei din 2016, comparativ cu precedentele trei luni, în timp ce importurile au scăzut cu 1,5%, astfel încât comerțul a avut cea mai ridicată contribuție la creșterea PIB-ului din 2014.
Conform celor mai recente prognoze, în 2017, PIB-ul Marii Britanii ar urma să înregistreze o creștere de 1,4%, comparativ cu un avans de 2,2% preconizat în luna martie, înaintea votului de la referendumul din luna iunie. De asemenea, în 2018, economia Regatului Unit ar urma să urce cu 1,7%, față de un avans de 2,1% preconizat în luna martie.
„Sarcina noastră este să ne pregătim economia pentru a fi rezistentă la ieșirea din UE și tranziția care va urma. Ne vom menține angajamentul pentru disciplina fiscală, în timp ce recunoaștem nevoia pentru investiții care să crească productivitatea”, a declarat recent ministrul de Finanțe, Philip Hammond.
Situația slabă a finanțelor publice nu îi lasă lui Philip Hammond prea multe opțiuni decât să crească împrumuturile, datoria sectorului public fiind prognozată să atingă un vârf de 90,2% din PIB în 2017/2018, față de 81,3% din PIB conform estimărilor anterioare din luna martie.
Rata șomajului în Marea Britanie s-a menținut la 4,8% în perioada august-octombrie 2016 — cel mai redus nivel din septembrie 2005 — dar numărul angajaților a scăzut pentru prima dată din trimestrul doi din 2015, datele sugerând o încetinire a pieței forței de muncă după Brexit, a anunțat recent Oficiul Național de Statistică. Numărul șomerilor din Regatul Unit a scăzut cu 16.000, la 1,62 milioane, a spus ONS.
Economia britanică a făcut față până acum șocului inițial provocat de votul privind ieșirea țării din UE (Brexit). Câteva companii importante, cum ar fi giganții americani Facebook și Google, au anunțat de curând că vor crea locuri de muncă în Regatul Unit, ceea ce arată că planurile lor nu au fost modificate de Brexit. Totuși, analiștii se așteaptă la o creștere a ratei șomajului anul viitor, companiile așteptând clarificări în privința viitoarelor legături ale țării cu UE înainte de face noi angajări.
Câștigurile, incluzând bonusurile, au urcat cu 2,5% în perioada august-octombrie 2016, față de un avans de 2,4% înregistrat în perioada iulie-septembrie 2016. Este cel mai solid ritm de creștere din vara anului trecut.
La începutul lunii octombrie, premierul britanic Theresa May a anunțat că va declanșa Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona până la finalul lunii martie a anului viitor. Vor urma doi ani de negocieri privind termenii ieșirii din UE a Regatului Unit. Planurile lui May privind aceste negocieri sunt însă o mare necunoscută, iar oamenii de afaceri și investitorii se tem că premierul ar opta pentru un Brexit dur, în care controlul asupra imigrației ar prima în fața accesului la piața europeană unică.
Agerpres
