Asociația Română a Băncilor (ARB) și Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) fac
următoarele precizări ca urmare a persistenței declarațiilor din spațiul public, prin care se afirmă că unele instituții de credit din România fie își externalizează profiturile, fie înregistrează pierderi înmod voit pentru a se sustra ge plății impozitului pe profit.
Instituțiile de credit au fost și rămân deschise să se angajeze în discuții constructive si edificatoare la nivel de conținut cu autoritățile competente, individual sau prin organizațiilede reprezentare ale sectorului bancar.
Asociația Română a Băncilor și Consiliul Patronatelor Bancare din România sunt îngrijorate de faptul că
acuzațiile vehiculate în ultima perioadă asupra sectorului bancar în general pot afecta încrederea în sistemul bancar pe de o parte, însă și încrederea băncilor în climatul general de afaceri a cărui predictibilitate este afectată.
ARB și CPBR resping generalizarea acestor acuzații, considerând că în situația în care autoritățile au identificat sau vor identifica orice fel de abateri la unele instituții de credit, acestea trebuie clarificate și
soluționate individual, nu prin anatemizarea întregului sector bancar.
Pierderile financiare raportate de instituțiile de credit din România se datorează crizei financiare globale. Mai mult, amintim faptul că aceste pierderi raportate au avut drept consecință necesitatea suplimentării capitalului social, acestea reprezentând sume deloc neglijabile care au intrat în România.
Pierderile băncilor au fost suportate exclusiv de catre acționarii acestora, iar aportul decapitalla nivelul sistemului bancar a fost de 3,5 miliarde de euro în perioada 2008-2016. Reiterăm că sectorul bancar din România a traversat criza financiară globală fără ca un singur leu să fie cheltuit de către Statul Român,
cum a fost cazul în alte 23 de țări membre ale Uniunii Europene (*).
La solicitarea autorităților, băncile europene relevante reprezentate și în țara noastră și-au păstrat expunerea pe Româ nia prin binecunoscutul „acord de la Viena”, sprijinind Statul Român inclusiv prin finanțarea datoriei publice într-o perioadă în care finanțarea din piața externă se blocase.
Așa cum am menționat deja, dincolo de efectele crizei, profiturile reduse ale sectorului bancar au avut drept cauză și eforturile pentru reducerea riscului de credit prin acoperirea creditelor neperformante cu provizioane, de reducere a dobânzilor, însă și de schimbare a modului de calcul prin conversia la standardele internaționale de raportare financiară (IFRS) începând cu anul 2012.
Măsurile au avut la bază reglementările Băncii Naționale a României şi ale Autorității Bancare Europene privind derularea activității bancare și standardele internaționale de raportare financiară.
Lista statelor care au contribuit este:
Austria, Lituania, Belgia, Luxemburg, Bulgaria, Cipru, Croația, Portugalia, Danemarca, Regatul Unit, Finlanda, Franța, Cehia, Germania, Slovenia, Grecia, Spania, Irlanda, Suedia, Italia, Țările de Jos , Letonia, Ungaria.
Numai 5 țări din UE nu au contribuit cu bani de la bugetul de stat la salvarea băncilor: Polonia, Estonia, România, Slovacia și Malta.
Asociaţia Română a Băncilor și Consiliul Patronatelor Bancare din România reiterează angajamentul institutiilor de credit de a-şi asuma un rol activ în promovarea unui dialog deschis şi constructiv cu autoritățile și vor solicita, în continuare, organizarea unor sesiuni de lucru cu Ministerul Finanțelor Publice și ANAF pentru a prezenta poziția și argumentele comunității bancare şi a înţelege priorităţile și provocările acestora.