„Impactul taxei pe lacomie este sever. Chiar major”, a declarat Guvernatorul Mugur Isărescu în cadrul conferinței de presă susținută după ședința de politică monetară. Acesta a explicat că raportul BNR prezentat ministrului Eugen Teodorovici este unul nou, reevaluat.
Mugur Isărescu: „ROBORUL, teroristul din umbră. Este precum teroriștii din decembrie 1989.„
Atribuirea unui sens malefic expresiei „a te înţelege” este total improprie, în condiţiile în care în economia de piaţă are loc o înţelegere între cumpărător şi vânzător, afirmă guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, potrivit căruia ROBOR a ajuns un fel de terorist care umblă prin toată societatea şi nu-l prinde nimeni.
„Pot să spun ceva pentru că am auzit în alte părţi, că băncile s-au înţeles între ele. Deci aici este mare neînţelegere. Îmi pare rău că a cuprins toată societatea românească şi a ajuns acest ROBOR un fel de terorist, aşa, de umblă prin toată societatea şi nu-l prinde nimeni”, a spus Isărescu.
Guvernatorul BNR susține că pe 12 februarie 2019 CA va merge in Parlament pentru a răspunde invitației venite din partea celor două comisii reunite. Mai mult, Guvernatorul i-a trimis o scrisoare Presedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.
„Pe 12 am hotărât să mergem tot Consiliul de Administraţie. Invitaţia e şi din partea Comisiei de Buget – Finanţe. Deci am primit o invitaţie, în sfârşit o invitaţie validă”, a spus Mugur Isărescu, întrebat dacă va merge săptămâna viitoare în Parlament.
Mugur Isărescu comentând ideile din spațiul public despre nevoia unui indice de referință în politica monetară:
„Este nevoie de un indice al pieței? Da! Este corelat și cu cursul valutar. Este indispensabil. Nu este nimic anormal. Nu este nimic manipulat. Piața funcționează impecabil” a mai spus Mugur Isărescu.
Șeful Băncii Centrale comentând despre eventualul atac speculativ: „Într-o noapte au început să pună pe site-uri „Sell Romania”. Sunt zeci de mii de investitori care au hârtie românească. Slab… L-am anihilat din vreme, ca să zicem așa”.
Isărescu despre curs: Nu pot să neg că nu am intervenit, că e prea evident
Banca Naţională a României a intervenit pentru a apăra moneda naţională după ce leul a început să se deprecieze pe piaţa internaţională.
„Ne-a costat ceva. Orice tărăboi costă. Şi mişcarea aceea care în sfârşit nu că ne-a surprins, ne aşteptam la ea, a fost periculoasă, nu s-a întâmplat aici, că de aceea v-am spus de pieţele internaţionale. A fost peste noapte. Într-adevăr, leul era plimbat şi a apărut, hai ca să spunem aşa, o recomandare a unei bănci mari „vindeţi România”. S-au vândut ceva titluri. Deci nu am avut momente uşoare, asta recunosc. Nu pot să neg că n-am intervenit, că e prea evident, dar nu comentez că am intervenit”, a spus Isărescu.
De asemenea, el a menţionat că o depreciere de sub 5% nu ar trebui să intereseze.
„ROBORUL a fost așa diabolizat și poate ar trebui redenumit”, mai susține Guvernatorul BNR.
Legat de ROBOR și de discuțiile privind modul de calcul, Mugur Isărescu a afirmat:
„Știm că în 2010 s-a decis printr-o lege, Ordonanta 50, care spune că se folosește pentru creditele cu dobândă variabilă. Atunci a fost cea mai bună variantă. Robor era 6-7%. Nimeni nu a spus ca e prea înalt. Suntem deschisi să găsim o solutie”, a comentat Guvernatorul.
Mugur Isărescu a amintit că mai există o posibilitate, ROBOR pe termen scurt. „Exista și varianta să se ia scadențele pe termen mai scurt. Putem să legăm creditele de un Robor pe termen mai scurt. Poate să fie mai ieftin… Dar știu că s-a apelat la termenul de 3 si 6 luni pentru că e mai stabil”.
Ieftinirea creditului se poate face prin reducerea inflaţiei, mărirea credibilităţii în economia românească şi terminarea războiului inutil cu sistemul bancar, a declarat, joi, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
„Soluţia în sensul să ieftineşti creditul constă în a reduce inflaţia, a mări credibilitatea în economia românească, a termina războiul acesta inutil cu sistemul bancar, a închide ostilizarea populaţiei contra băncilor. Nu foloseşte nimănui. Sunt multe lucruri de făcut ca să ieftineşti creditul şi începutul noi putem să-l facem, am discutat cu colegii, să prezentăm cifrele adevărate. Pe cifre mincinoase nu faci nimic. Scoţi că sunt profituri foarte mari, nu merge aşa. Au fost cele trei bănci care au avut într-adevăr profituri mari. Una dintre ele este Banca Transilvania. Acum ce vrem, să-i dăm în cap ca avem o bancă românească mai profitabilă, mai bună. Aşa am auzit eu că trebuie să ajutăm capitalul românesc. Ştiţi că e o vorbă sau sunt două: unde dai şi unde crapă sau că e suficient un ciomag la un car de oale”, a mai comentat Mugur Isărescu.
Guvernatorul a răspuns și acuzaţiei că instituţia ţine rezervele în străinătate. „Unde vreţi, nene, să le ţin? Sunt rezerve internaţionale! Credeţi că euro, dolarii stau aici în beci la Banca Naţională. Nu, stau în conturi în străinătate. Acum este nebunia cu aurul…”, a mai spus Isărescu.
BNR: Inflația va continua să scadă, incertitudinile și riscurile sunt asociate cu măsurile fiscale și cu lipsa bugetului
Potrivit Bancii Centrale, incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei sunt legate de noul set de măsuri fiscale şi bugetare intrate în vigoare de la 1 ianuarie, precum şi de nefinalizarea proiectului de buget, implicit de conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, se arată în comunicatul Băncii Naţionale a României emis joi, după şedinţa pe probleme de politică monetară a Consiliului de Administraţie al instituţiei.
Noul scenariu al prognozei reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflaţiei pe parcursul următoarelor trei trimestre, la valori chiar uşor inferioare celor anticipate anterior, urmată de urcarea şi menţinerea acesteia uşor sub limita superioară a intervalului ţintei, până la finele orizontului prognoze (n.r. – decembrie 2019).
Potrivit BNR, rata anuală a inflaţiei IPC a continuat să scadă în luna decembrie 2018 până la 3,27%, de la 3,43% în noiembrie, consolidându-se în interiorul intervalului de variaţie al ţintei staţionare. Evoluţia din decembrie a survenit în principal ca urmare a scăderii preţului combustibililor – pe fondul dinamicii cotaţiei petrolului pe pieţele internaţionale – compensată parţial de creşterile consemnate pe segmentul legumelor şi fructelor şi al produselor din tutun.
