Conform celui mai recent sondaj trimestrial privind riscurile sistemice realizat de Banca Națională a României, cele mai mari instituţii de credit din România au identificat un risc sever, patru riscuri ridicate și patru moderate. Spre deosebire de sondajul anterior, în cadrul exercițiului curent, băncile din România au fost consultate cu privire la posibilele implicații ale intrării în vigoare a Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene.
”Instituțiile de credit au identificat pentru prima dată un risc sever la adresa stabilității sectorului bancar autohton, acesta provenind din cadrul legislativ incert
şi impredictibil în domeniul financiar-bancar, cu implicații asupra solvabilității sectorului. Comparativ cu evaluările anterioare, când acest risc era clasificat drept unul ridicat, în cadrul exercițiului curent băncile apreciază acest risc ca fiind unul sever, dificil de gestionat și cu un impact foarte ridicat asupra sistemului financiar. Printre cele mai importante efecte estimate de băncile autohtone se numără: (i) scăderea profitabilității, cu efect potențial asupra fondurilor proprii și ratei fondurilor proprii totale, (ii) distorsiuni ale funcționării pieței monetare, (iii) deprecierea monedei naționale, (iv) accelerarea efectelor inflaționiste, (v) scumpirea creditării și scăderea dobânzilor la depozite, (vi) contracția creditării sectoarelor populației și companiilor cu efect asupra creșterii economice, (vii) retragerea investitorilor din băncile din România și (viii) scăderea calității serviciilor bancare locale (prin diminuarea sau renunţarea la investițiile planificate) și accelerarea prezenței fintech-urilor pe piață”, se menționează în sondajul BNR.
Riscurile ridicate identificate de instituțiile de credit, după importanța lor, sunt următoarele: (1) riscul deteriorării rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente în contextul evoluțiilor externe, (2) riscul de creştere a costului de finanţare ca urmare a majorării ratei dobânzii şi/sau a deprecierii monedei naționale, cu efecte negative asupra capacităţii de plată a debitorilor, în special a populaţiei şi a IMM-urilor, (3) riscul asociat inovației financiare și provocărilor la adresa securității cibernetice și (4) riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental. Acesta din urmă a fost reevaluat de la risc moderat la risc ridicat, urcând de pe poziția șase conform evaluării din septembrie 2018 pe poziția cinci în cadrul exercițiului curent.
Instituțiile de credit au încadrat în categoria riscurilor sistemice medii, după importanța lor, următoarele: (i) riscul de intensificare a legăturii dintre sectorul bancar şi sectorul public atât datorită expunerilor directe, cât și indirecte, (ii) riscul asociat evoluțiilor din piața imobiliară rezidențială, (iii) riscul provenind din creșterea accelerată a creditării populației și (iv) riscul de menţinere a unei evoluţii modeste a activităţii de creditare a sectorului companiilor nefinanciare. Instituțiile de credit au reevaluat în scădere riscul asociat evoluțiilor din piața imobiliară rezidențială, de la risc ridicat în cadrul exercițiului anterior (locul cinci) la risc mediu în exercițiul curent (locul șapte). De asemenea, riscul provenind din creșterea accelerată a creditării populației a fost revizuit în scădere, trecând de pe locul șapte pe locul opt. Ultimul risc s-a menţinut pe aceeași poziție comparativ cu exercițiul trecut.
Analiza este realizată pe baza răspunsurilor instituţiilor de credit la chestionarul privind riscurile sistemice. Sondajul este transmis celor mai importante 10 bănci din sistem după valoarea activelor. Acestea dețineau circa 83 la sută din activele totale ale sectorului bancar în luna noiembrie 2018. Chestionarul este adresat persoanelor cu atribuţii de conducere din cadrul departamentelor de administrare a riscului ale acestor instituții.
