Guvernul pregătește un nou OUG prin care noul indice IRCC să se aplice și programului Prima Casă.
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va modifica, printr-un proiect de act normativ, legislaţia specifică programelor guvernamentale cu garanţia statului pentru clarificarea modalităţii de aplicare a prevederilor OUG nr. 19/2019, a anunţat, vineri, Ministerul Finanţelor Publice (MFP).
În aceste condiţii, noul indice de referinţă va putea fi utilizat pentru toate creditele garantate de stat.
Potrivit sursei citate, va fi modificată Hotărârea Guvernului nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului „Prima casă”, iar în această situaţie „se propune înlocuirea sintagmei privind referinţa la ROBOR cu noul indice calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare la o anumită perioadă, la care creditorul adaugă marja de dobândă prevăzută în normele de aplicare, şi anume rata dobânzii IRCC plus o marjă de maximum 2% pe an pentru creditele în lei”, potrivit Agerpres.
În ceea ce priveşte Hotărârea Guvernului nr. 1053/2014 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2014 privind aprobarea Programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi se propune înlocuirea sintagmei privind referinţa la ROBOR cu noul indice de referinţă calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare la o anumită perioadă, la care creditorul adaugă marja de dobândă prevăzută în normele de aplicare astfel, rata dobânzii IRCC plus o marjă de maximum 3% pe an.
Pentru Hotărârea Guvernului nr. 741/2018 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2018 privind implementarea Programului guvernamental „Investeşte în tine” se propune înlocuirea sintagmei privind referinţa la ROBOR cu noul indice de referinţă calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare la o anumită perioadă, la care creditorul adaugă marja de dobândă prevăzută în normele de aplicare astfel, rata dobânzii IRCC plus o marjă de maximum 2% pe an.
„În termen de 10 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a actului normativ, finanţatorii vor transmite Ministerului Finanţelor Publice şi Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii – S.A. – I.F.N., Fondului Român de Contragarantare sau fondurilor de garantare, după caz, nivelul costurilor totale, respectiv marja maximă anuală peste nivelul IRCC, pe care le vor aplica creditelor acordate în cadrul programelor guvernamentale de garantare în numele şi în contul statului”, se menţionează în comunicat.
Ministerul Finanțelor creează confuzie și aruncă „oportunitatea” în grădina băncilor
Aplicarea indicelui IRCC pentru programele guvernamentale de creditare se va face doar prin acordul părților. Comunicatul prevede clar „acordul părților formalizat prin act adițional la contractul de credit”.
Indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, este de 2,36% pe an, acesta fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2018, conform datelor anunţate joi de Banca Naţională a României (BNR). Acesta este cu aproape 1% mai mic decât indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calcula costul creditelor de consum în lei cu dobânda variabilă, care se situa joi la 3,32% pe an.
IRCC este cu 0,87% mai mic decât vechiul indice ROBOR. Motivul acestei scăderi este faptul că noul indice a fost calculat la dobânzile din ultimul trimestru din 2018, în timp ce ROBOR se raportează la dobânzile din martie 2019, ceea ce înseamnă un decalaj de 5 luni între dobânzile practicate în prezent și cele care intră în calculul IRCC.
Următorul indice va fi publicat oficial în prima zi a lunii iulie și se va aplica noilor contracte de creditare.
Însă, bucuria noilor clienți va fi de scurtă durată. IRCC depinde de inflația aflată în creștere
Analiștii financiari consideră că indicele va ajunge foarte aproape de nivelul ROBOR, sau poate chiar îl va depăși
Chiar dacă unii politicieni s-au grăbit să anunțe rate mai mici, chiar la jumătate, economiștii au calculat efecte minime. Estimările arată efecte de reducere cu circa 10% a ratei lunare a unui credit ipotecar și cu aproximativ 5% rata unui credit de nevoi personale, nicidecum rate la jumătate așa cum au promis unii politicieni.
Iancu Guda, presedinte preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari, explică de ce noul indice IRCC va determina o fluctuație a costului de finanțare, alimentând impredictibilitate în bugetul persoanelor fizice.
„Majoritatea tranzacțiilor pe baza căruia este calculat noul indice IRCC sunt pe termene scurte, de o zi sau maxim o săptămână, dobânda fiind influențată decisiv de nivelul lichidității de moment din piață. Atunci când populația o să fie mai vulnerabilă din cauza recesiunii, exact atunci ratele o să fie mai mari, deoarece lichiditatea de moment disponibilă în recesiune se va reduce semnificativ din cauza retragerilor de capital și creșterile deficitului fiscal care trebuie finanțat (efectul de evicțiune)”
„In baza noului indice, o sa fie trimestre in care clientii o sa plateasca mai putin, si altele in care o sa plateasca mai mult comparativ cu vechea formula de calcul, majoritatea fluctuatiilor estimate fiind intre -10% si +10%. O analiza a ratelor platite de romani pentru un orizont de minim 2-3 ani arata ca, in medie, nivelul acestora este acelasi, indiferent de indicele de referinta aplicat (IRCC vs ROBOR). De asemenea, bancile pot creste marjele aplicate noilor credite, anuland astfel diferentialul IRCC-ROBOR”
Cristian Păun, profesor de economie, a declarat la Digi24 că dobânda la credite depinde în mod fundamental de factori macroeconomici, de cum merge economia. „În dobândă regăsim un element pe care guvernanții ar putea, dacă-și doresc, să-l țină sub control: inflația. Cât timp ai cea mai mare inflație din UE, nu poți să ai cea mai mică dobândă din UE. În dobândă se regăsește inflația, iar dacă politicianul adevărat, autentic, ar vrea să lupte cu problema românilor numită dobândă, ar trebui, de fapt, să fie mai atent la inflație, să fie mai atent la elementele care sunt incluse în acea dobândă, și nu la formula de calcul”, a punctat profesorul Păun.
