La a șasea ședință de politică monetară din 2019 Banca Centrală Europeană a decis reducerea ratei de dobândă la facilitatea depozite – de la minus 0.40% la minus 0.50% – reluarea programului de cumpărare de active (cu un ritm lunar de 20 miliarde EUR de la 1 noiembrie) dar și modificarea procedurii pentru operațiunile de refinanțare pe termen lung și cele de remunerare a rezervelor, semnalând, totodată, menținerea costurilor de finanțare la niveluri minime istorice până la momentul convergenței componentei core a inflației spre nivelul țintă de 2%.
Este prima reducerii a dobânzii de către Banca Centrală Europeană din 2016, iar semnalele sunt clare – menținerea costurilor de finanțare la minim
Potrivit BCE, Consiliul guvernatorilor a menţinut dobânda de politică monetară la nivelul zero, în timp ce dobânda la facilitatea de creditare marginală a fost păstrată la 0,25%, iar dobânda la depozite, care se aplică băncilor ce stochează lichidităţile în exces la banca centrală pentru o perioadă de 24 de ore, a fost redusă de la minus 0,40% la minus 0,50%.
De asemenea, Banca Centrală Europeană a anunţat relansarea programului de relaxare cantitativă (QE), achiziţionând lunar obligaţiuni în valoare de 20 de miliarde euro (22 de miliarde de dolari), începând cu 1 noiembrie.
Acesta program se va derula atât timp cât va fi necesar pentru a întări impactul politicilor BCE, şi se va încheia cu puţin timp înainte ca BCE să înceapă majorarea ratelor dobânzilor.
În plus, Banca Centrală Europeană a decis să schimbe modalităţile pentru acordarea celei de-a treia runde de operaţiuni de refinanţare pe termen lung (TLTRO III), pentru a prezerva condiţiile bancare favorabile de creditare, pentru asigurarea unei transmiteri adecvate a politicii monetare şi sprijinirea suplimentară a politicii instituţiei.
Consiliul guvernatorilor BCE a decis şi introducerea unui sistem dual în care o parte din băncile care deţin lichidităţi în exces vor fi exceptate de la rata negativă la facilitatea de depozit. BCE va compensa băncile afectate de ratele negative pentru a se asigura că ele vor continua să crediteze economia reală.
BCE înrăutăţeşte estimările privind evoluţia inflaţiei şi a economiei euro în perioada 2019-2020
Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a declarat la o conferinţă de presă zona euro se confruntă în continuare cu riscuri semnificative, din cauza incertitudinilor politice, a sporirii ameninţării protecţionismului şi a vulnerabilităţilor de pe pieţele emergente.
BCE se aşteaptă acum ca PIB-ul zonei euro să înregistreze anul acesta un avans de 1,1%, faţă de o creştere de 1,2% previzionată în iunie, înainte ca economia să accelereze la 1,2% în 2020, faţă de o expansiune de 1,4% prognozată anterior.
Mario Draghi a avertizat că scăderea activităţii economice este mai pronunţată decât se estima dar a apreciat că economie zonei euro va înregistra o creştere moderată în trimestrul trei din 2019.
Rata anuală a inflaţiei ar urma să se situeze anul acesta la 1,2% (faţă de 1,3% previzionată în iunie), înainte de a scădea la 1% în 2020 (faţă de 1,4% prognozată anterior).