Pe fondul lockdown-ului generat de pandemia de coronavirus, băncile au accelerat digitalizarea, încurajând clienții să adopte soluțiile de plată fără cash. Multe instituții de credit au alocat în ultimii ani investiții considerabile pentru a implementa tehnologii de ultimă oră. Adoptarea bankingului digital facilitează accesul la produsele și serviciile bancare din orice loc de unde este posibilă o conexiune la internet. Astfel, relaționarea tradițională dintre bănci și clienți se simplifică, contribuind și la o reducere a costurilor.
Problematică pentru România rămâne însă reținerea pe care o arată încă o parte însemnată a populației față de utilizarea tehnologiei în tot ceea ce vizează aspectul financiar. Mulți români sunt deocamdată reticenți în a folosi cardurile sau aplicațiile mobile ca mijloace de plată, rămânând fideli numerarului. În aceste condiții, procesul de adoptare a soluțiilor de plată fără cash este greoi, băncile lovindu-se de multe de ori de un comportament în antiteză cu digitalizarea. Tocmai de aceea, planul de implementare a unei vieți fără cash trebuie susținut de o campanie de conștietizare a publicului larg cu privire la avantajele tehnologiei și de promovarea educației financiare și educației digitale în rândul consumatorilor.
Invariabil, instituțiile de credit locale depun eforturi în aceste direcții, însă rezultatele scontate nu apar imediat, astfel că bancherii au considerat că este necesară completarea strategiei cu o componentă pecuniară, prin care tranzacțiile cu numerar de la ghișee sunt ”penalizate” prin comisioane care să-i ”sperie” pe clienți și care să-i facă să apeleze la metodele de plată asigurate de soluțiile tehnologice. Penalizarea operațiunilor cash efectuate la ghișeu este asumată deja, cu mici excepții, de aproape toată industria de profil, iar costurile percepute nu sunt deloc mici.
Publicația BankingNews a analizat listele de taxe și comisioane ale celor mai active opt bănci pe zona de retail. Concluzia este că cel mai mare comision este perceput de BCR, care taxează fiecare tranzacție cu numerar efectuată la ghișeu cu 20 de lei. În cazul ING Bank și Raiffeisen Bank, costul se ridică la 15 lei. Chiar dacă nu mai dispune de casierii, ING Bank a implementat o metodă inedită prin intermediul căreia orice persoană, chiar dacă nu este posesoarea unui card emis de banca olandeză, poate plăti o factura cash la ATM-urile proprii prin emiterea unui cod de depunere. Cea mai mare bancă din România, Banca Transilvania încasează, la fel ca Alpha Bank, 10 lei pentru tranzacțiile cash. Cel mai mic comision îl regăsim la BRD (2 lei), în timp ce instituția de credit cu acționariat de stat (CEC Bank) nu percepe nicio taxă pentru operațiunile analizate.
BankingNews a testat la ghișeu modul în care clienții sunt informați asupra costurilor amintite și este important de precizat că la absolut toate băncile verificate am fost consiliați și încurajați să utilizăm mijloacele de plată moderne, care nu presupun niciun cost pentru plata dorită. Acest lucru demonstrează că băncile nu și-au creat un obiectiv din a încasă cât mai multe facturi la ghișee pentru a-și multiplica în acest fel veniturile, ci vor doar să-i ”sperie” pe clienți și să-i convingă să apeleze la celelalte soluții de plată, care sunt gratuite.
Trebuie însă precizat că este nevoie de mult tact pentru a administra provocările digitalizării într-o societate care se dovedește mai greu adaptabilă la nou. Până la urmă, un cost ridicat poate ”fugări” proprii clienți, care nu vor să adopte tehnologia, către instituțiile de credit, care continuă să presteze serviciile bankingului tradițional cu taxe mult mai mici sau chiar gratuit. Soluția penalizării poate funcționa ca un cuțit cu două tăișuri, care poate tăia și acolo unde nu e cazul!