De 97 de ani, economisirea are o zi dedicată pe 31 Octombrie, celebrând conștientizarea importanței pe care o au banii puși deoparte. Ziua Mondială a Economisirii este relevantă în 80 de state, în această zi oamenii punând un accent suplimentar pe rolul stabilizator jucat de economisire și sistemul bancar în general. Profesorul italian Filippo Ravizza este părintele „Zilei Internaționale a Economisirii”. Momentul este marcat în fiecare an, pe 31 octombrie, iar importanța economisirii a fost promovată pentru prima dată în 1924, în cadrul primului Congres Internațional al Băncilor de Economii din Milano, Italia. În țările în care băncile sunt închise, Ziua Mondială a Economisirii se celebrează în ultima zi lucrătoare din luna octombrie (cazul Germaniei – 31 octombrie este întotdeauna zi liberă pentru Ziua Reformei).
Desigur, România este parte a acestui demers, însă, de ani buni, celebrăm Ziua Mondială a Economisirii de pe ultimul loc în Uniunea Europeană din punctul de vedere al nivelului de educație financiară. Tocmai de aceea, este primoridial ca în acest moment să ne aplecăm puțin asupra subiectului, să conștientizăm unde suntem și ce mai avem de făcut. De peste 15 ani, publicația BankingNews trage un semnal de alarmă și reamintește cititorilor săi că orice societate are nevoie de Educație Financiară, pentru că aceasta are un rol esențial pentru bunăstarea și dezvoltarea noastră. Și a țării!
Lipsa educației financiare ne-a costat pe toți
E bine să ne reamintim de unde am plecat. Drumul alfabetizării financiare în România a fost anevoios, bătătorit cu provocări și drame pentru că romanii erau liberi, dar cu prea puține informații economice și financiare. Românii au avut acces la credite, la finanțări pentru case sau frigidere, televizoare sau mașini, tot ce nu au avut în copilărie. Iar băncile au crezut că rolul lor este unul clasic și simplu: depozite și credite. Însă, România post-comunistă avea nevoie de mai mult. Pentru că nimeni nu avea cunoștinte financiare relevante, nici clienții, nici angajații băncilor. Toți au greșit.
Bancherii au acordat, în perioada de boom economic dintre 2006 – 2008, credite pe care mulți clienți nu le-au înțeles, pentru că nu le-au explicat și nu le-au prezentat riscurile. Clienții au crezut că fiecare persoană își permite o casă și, fără prea multe calcule, s-au supraîndatorat, au luat credite cât nu puteau duce. Apoi a venit un moment zero, în care educația a fost pusă pe tapet de consumatori și acceptată de Banca Națională a României și Asociația Română a Băncilor. Cu toții au realizat că este nevoie de educație financiară, de consumatori informați și de studierea aprofundată încă de pe băncile școlii. De la acel moment a început construcția, iar în prezent, instituțiile bancare fac eforturi constante pentru îmbunătățirea nivelul de educație financiară, mai ales în zonele nebancarizate.
Cum a fost alfabetizarea financiară din România în ultimii 10 ani?
Mass-media, ONG-urile, băncile, BNR sau ASF au introdus treptat îm mentalul colectiv educația financiară, prin realizarea unor lecții de profil și a materialelor de conștientizare, prin elaborarea de cărți specifice, printr-o prezență activă în școli unde le-au ținut cursuri elevilor și chiar profesorilor, prin caravane și platforme online dedicate. Instituțiile importante din domeniu, precum ARB, BNR sau ASF, au lansat numeroase inițiative menite să aducă educația financiară între primele puncte pe agenda societății.
Asociația Română a Băncilor a lucrat intens să schimbe lipsa cunoștințelor prin lecții dedicate, editarea unor cursuri destinate elevilor dar și profesorilor (Detalii AICI), a lansat platforme cu informații de bază, a organizat concursuri (Detalii AICI) și cluburi online pentru liceeni (Detalii AICI), a cerut ca educația financiară să devină materie de studiu la școală (Detalii AICI). Recent, ARB a lansat și o nouă platformă prin care diseminează informații relevante despre banking prin #dreptullabanking. Mai mult, noul produs include și primul show online de educație financiară din România, “La Taclale și parale”. Vorbim despre o emisiune online, concepută sub forma unui concurs de cunoștințe generale pe teme financiare. Potrivit datelor ARB, până în prezent, gradul de conștientizare a depășit 2 milioane de români care au citit mesajele privind organizarea acestui show, iar 900.000 de persoane au urmărit efectiv emisiunea online de educație financiară. Aproximativ 2.000 de români adulți s-au înscris până în prezent la cele 3 sezoane, iar dintre aceștia 50 de persoane au participat la emisiunea de tip quiz.
O persoană dedicată fenomenului, Ligia Goloșoiu, specialist de la BNR, este practic promotorul educației financiare din țara noastră. Domnia sa a pus la punct manuale și CD-uri dedicate educației financiare și a pus bazele unui proiect de educație financiară. Disciplina ”Educație Financiara”, un curriculum realizat cu ajutorul Băncii Naționale a României, a fost introdus în școli, deci cu sprijinul Ministerului Educației, în septembrie 2013 ca materie opțională. Prima carte de educație financiară, “Banii pe înțelesul copiilor” , tiparită de Ligia Goloșoiu, a apărut în 2007!
Aproape toate băncile, în mod individual, au pus umărul separat la promovarea educației financiare, chiar dacă au sprijinit și susținut proiectele Asociației din care fac parte. Acestea au continuat să investească masiv în creșterea gradului de alfabetizare financiară prin diverse proiecte. De la sponsorizarea unor planuri punctuale la implicarea totală, lecțiile de educație financiară devin tot mai relevante și prind tot mai multă importanță!
Amintesc aici de Banca Transilvania, care a lansat ABT Financiar , program de educație financiară pentru copii, unde doar la prima editie au participat elevi din 450 de clase, 100 de orașe și 40 de județe (Detalii AICI). Totodată, Banca Transilvania oferă lecții și explicații financiare dedicate adulților. Prin intermediul Întreb BT, instituția de credit oferă din anul 2014 acces facil la informaţii şi contribuie astfel la incluziune şi educaţie financiară. De altfel, cifrele vorbesc de la sine. Doar în 2021, Banca Transilvania a consiliat peste 1 milion de persoane pe platforma de comunicare Întreb BT. Potrivit datelor băncii, platforma a avut peste 5.500 de vizitatori în fiecare zi, iar tinerii sunt tot mai interesați, deoarece cei mai mulţi vizitatori au între 25 şi 44 de ani (54%) (Detalii AICI).
BCR a vrut să intre în Cartea Recordurilor și a reusșit. Pe 31 octombrie 2017, BCR a lansat cea mai mare lecție de educație financiară din România. Iar un an mai tarziu, in 2018, România a obținut titlul GUINNESS WORLD RECORDS pentru cea mai mare lecție de educație financiară din lume (Detalii AICI). Lecțiile au avut loc simultan în toată țara, în 61 de locații din 25 de orașe și 24 de universități. În Capitala, studenții din ASE au avut un prefosor inedit, pe șeful BCR, Sergiu Manea (Detalii AICI). Prin cursurile de educatie financiară sau antreprenorială dezvolate de BCR, sute de mii de români au primit informații importante despre buget, economisire sau investiții. Proiectul ”Școala de bani” se desfășoară online și continuă să ducă mesajul băncii mai departe.
Raiffeisen Bank este un alt promotor al educației financiare. Banca a demarat, încă din 2012, un proiect pilot de susținere a educației financiare, destinat copiilor mici împreună cu ONG-ul Junior Achievement. Proiectul s-a dovedit un succes în rândul celor mici, așa că acesta continuă și astăzi să educe și să sprijine viitorii consumatori. A urmat programul dedicat educării tinerilor pentru un viitor financiar independent prin ABCdar Bancar. Lansat în 2010, programul oferă elevilor acces la informații practice și principii financiare sănătoase. Până în 2021, peste 80.500 de elevi liceeni au parcurs modulul ABCdar bancar în format digital interactiv, iar 29 de licee teoretice și tehnologice au beneficiat de sprijin financiar pentru echipamente tehnice și alte dotări. Pentru adulții dornici să facă alegeri sănătoase atunci când vor să-și facă un buget lunar, își doresc să-și țină în frâu impulsurile la cumpărături sau vor să învețe mai multe despre organizarea cheltuielilor, banca a lansat Money Bistro. Platforma oferă un „meniu divers” ce se bucură de prezența unor personalități ce vorbesc despre alegerile personale și prezintă numeroase lecții care te ajută să-ți organizezi bugetul, să faci primele economii, să iei cele mai bune decizii de viață.
UniCredit Bank a dezvoltat primul programul de educație financiară și pentru carieră pentru elevii din învățământul profesional și tehnic. „Start Major” a adus în fața ecranelor peste 1.700 de liceeni dornici să își crească șansele de independență financiară și succes în carieră. Trei dintre aceștia au câștigat microfinanțări și mentorat pentru dezvoltarea ideilor de afaceri (Detalii AICI).
Și BRD are o serie de proiecte specifice, de la ghiduri pe înțelesul tuturor până la lansarea unui podcast tematic, denumit sugectiv ”Drumul banilor” (Detalii AICI). Alte bănci au ales să susțină financiar diverse proiecte independente menite să ducă lecțiile de educație financiară acolo unde este nevoie. Astfel, BCR, Alpha Bank, OTP Bank sau Garanti BBVA au sprijit constant demersul APPE finanțând (impreună cu alte entități financiare) apariția cărților dedicate elevilor care au ajuns în comunitățile din toata țara gratuit. Alpha Bank a contribuit și la dezvoltarea unei aplicații dedicate elevilor de școală primară. “KIDS – o afacere de succes” este disponibilă pentru descărcare pe iOS, Android din paginile dedicate aplicaţiilor, dar și de pe site-ul băncii.
Pe de altă parte, în 2021, BNR a lansat o serie de videoclipuri animate cu ”Ana și Radu”, două personaje care îi ajută pe elevi să descopere educația financiară și concepte noi precum economisire, creditare, inflație, planificare financiară (Detalii AICI).
Cea mai mare realizare este că, din 2022, educația financiară va deveni materie obligatorie în școli
De-a lungul timpului, #BankingNews a fost o voce constantă în promovarea educației financiare. Am ales întotdeauna să comunicăm cititorilor mesajele importante, cele care contează. În 2015, am publicat un material despre rolul educației financiare și necesitatea transformării în materie obligatorie în școala. Atunci ceream un “pact național pe educația financiară”. Abia peste 6 ani, a fost adoptată legea care instituie că educația financiară va fi materie obligatorie pentru toți elevii din învățământul preuniversitar (Detalii AICI).
Chiar în această lună în care planeta promovează intens educația financiară și rolul economisirii, Parlamentul României a adoptat Legea Educației, în ceea ce privește curriculumul pentru învățământul primar și gimnazial. Documentul stabilește că educația financiară urmează să fie introdusa în școli din 2022, ca parte a materiei ”Educație Antreprenorială”. Suplimentar, printr-un amendament introdus de senatori, s-a stabilit că elevii vor beneficia și de programe de educație juridică ( la fel de necesara!). Iată că României i-au trebuit mai bine de 30 de ani ca să înțeleagă rolul educației financiare din viața fiecărui individ.
De ce este importantă educația financiară și studiul ei?
Pentru că lipsa educatiei financiare generează inegalitate și frustrare în plan personal. Oamenii au nevoie să se înțeleagă bine cu banii lor. Educația financiară nu ne invață doar să economisim. Ne ajută să înțelegem cum să ne gestionăm economiile, cum să analizăm bugetul, cum să înțelegem cheltuielile și să fim pregătiți pentru viitor, pentru pensie. Cu ajutorul ei, ne stabilim relația cu banii, ne cunoaștem credințele dar și „putințele”. Educația financiară ne oferă cunoștințele și abilitățile de care avem nevoie pentru a gestiona banii în mod eficient, pe tot parcursul vieții. Concluzia? Banii nu aduc fericirea, însă noi putem fi fericiți dacă învățăm să-i gestionăm.
