Soldul creditelor acordate de bănci populației și companiilor a crescut în luna decembrie 2021 cu 0,7 la sută față de noiembrie 2021 (-0,01 la sută în termeni reali), până la nivelul de 324,22 miliarde de lei, arată ultimele statistici furnizate de Banca Națională a României.
Creditul în lei, cu o pondere de 72,4 la sută în volumul total al creditului neguvernamental, s-a majorat cu 1,3 la sută, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 27,6 la sută în totalul creditului neguvernamental, a scăzut cu 1,0 la sută (evoluție similară în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 14,8 la sută (6,1 la sută în termeni reali), pe seama creșterii cu 19,6 la sută a componentei în lei (10,6 la sută în termeni reali) și a majorării cu 3,9 la sută a componentei în valută exprimată în lei (2,2 la sută în cazul exprimării indicatorului în euro). Analizând indicatorii monetari din perioada 2008 – 2021, se poate observa că majorarea de aproape 15% a creditului neguvernamental din 2021 este cea mai mare din 2009 până în prezent, așa cum se poate observa în graficul de mai jos. Creșterea soldului împrumuturilor este dublă față de cel mai bun an, respectiv 2018, când saltul a fost de 7,9%.
Un alt element ieșit din comun este evoluția creditării în valută din 2021. În ultimii 10 ani (2012 – 2021), soldul împrumuturilor în valută a înregistrat scăderi în 8 ani și majorări doar în 2 ani (2019 și 2021). De remarcat este faptul că anul trecut a consemnat cea mai importantă creștere a creditării în valută, respectiv 3,9%, ceea ce înseamnă de trei ori mai mult decât saltul din 2019. Această evoluție poate fi considerată normală în condițiile în care în ultimii ani a crescut agresiv economisirea în valută (euro și dolari), băncile având lichidate în cele două valute. Totodată, evoluția soldului creditelor în valută este și un rezultat al politicii adoptate de BNR de la începutul anului 2020.
De altfel, Banca Națională a României a dat semnalul de limitare a scăderilor raportate de creditul în valută încă din februarie 2020. Atunci, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor (banii din depozite) în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 6 la sută de la 8 la sută. Decizia BNR elibera la momentul respectiv circa 600 milioane de euro pentru bănci şi pentru stimularea creditării în valută. În esență, momentul februarie 2020 reprezintă încheiere oficială a politicii BNR de descurajare a creditării în valută.
„Date fiind evoluţiile creditului în valută şi nivelul adecvat al rezervelor valutare, Consiliul de Administraţie a decis reducerea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 6% de la 8% începând cu perioada de aplicare 24 februarie – 23 martie 2020. (…) Creditul în valută pentru populaţie e în continuare în cădere. Nu am stimula creditul în valută pentru populaţie cu excepţia celor care sunt plătiţi, cu toate că lucrează aici, lucrează cu multinaţionale (şi) sunt plătiţi fie direct, fie indirect, în euro. Şi atunci ei nu intră în riscul valutar, nu îi descurajăm să ia credit în valută. Însă grosul creditului în valută şi cel care nu a scăzut, chiar creşte aşa uşor, este creditul în valută pentru corporaţii, pentru exportatori. Şi-ar asuma riscuri dacă ar lua credite doar în lei. Şi au credite în valută pentru că sunt exportatori şi au credite în valută, n-ai cum să-i descurajezi. Majoritatea celor care au credite în valută sunt exportatori sau cei care produc pentru export. Primul gând bun este să se oprească scăderea acolo unde există sau să crească uşor creditul în valută pentru exportatori”, a precizat Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, la începutul anului 2020.