Băncile centrale care gestionează rezerve valutare în valoare de mii de miliarde de dolari au început să acumuleze aur, pe măsură ce tensiunile geopolitice le-au forţat să îşi revizuiască strategiile de investiţii, scrie cotidianul Financial Times, citat de Agerpres.ro.
Un sondaj anual, efectuat în perioada februarie-martie 2023, în rândul oficialilor de la 83 de bănci centrale, care împreună gestionează rezerve valutare de aproximativ 7.000 de miliarde de dolari, a descoperit că peste două treimi dintre respondenţi cred că omologii lor îşi vor majora rezervele de aur în anul 2023.
Lingourile de aur tind să fie mai atractive în perioade de instabilitate, iar cererea de aur a explodat pe parcursul anului trecut.
Potrivit Consiliului Mondial al Aurului, cantitatea de aur cumpărată de băncile centrale a crescut cu 152% în 2022, comparativ cu 2021, până la 1.136 de tone.
Majoritatea oficialilor băncilor centrale intervievaţi au menţionat riscurile geopolitice drept a doua cea mai importantă îngrijorare, după inflaţia ridicată, potrivit sondajului HSBC Reserve Management Trends Survey, publicat de Central Banking Publications.
Peste 40% dintre respondenţi menţionează riscurile geopolitice drept unul dintre principalii factori de risc, comparativ cu doar 23% în sondajul efectuat anul trecut. În plus, aproximativ o treime dintre cei intervievaţi au schimbat sau au de gând să modifice activele pe care le cumpără, din cauza unor tensiuni precum invazia rusă din Ucraina şi înrăutăţirea relaţiilor dintre SUA şi China.
Autorul sondajului, Víctor Méndez-Barreira, spune că invadarea Ucrainei de către Rusia a creat „un factor de care gestionarii de rezerve trebuie să ţină cont”.
Invadarea Ucrainei i-a făcut pe occidentali să impună ample sancţiuni financiare Moscovei, inclusiv îngheţarea unor active în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari pe care Banca Centrală a Rusiei le avea peste hotare. Însă rezervele de aur ale Băncii Centrale a Rusiei nu au fost atinse de sancţiuni, pentru că erau stocate în Rusia.
Datele Consiliului Mondial al Aurului arată că multe dintre achiziţiile de aur au fost făcute anul trecut de bănci centrale din ţările care nu sunt aliniate cu Occidentul.
De exemplu, banca centrală a Chinei a cumpărat 62 de tone de aur în lunile noiembrie şi decembrie 2022, ceea ce a dus rezervele sale de aur peste pragul de 2.000 de tone, pentru prima dată în istorie.
Rezervele oficiale de aur ale Turciei au crescut cu 148 de tone, până la 542 de tone în 2022. Statele din Orientul Mijlociu şi Asia Centrală au fost de asemenea „cumpărători activi” de aur pe parcursul anului trecut.
John Reade, analist şef la Consiliul Mondial al Aurului, spune că sancţiunile impuse Băncii Centrale a Rusiei au „provocat multe bănci centrale nealiniate să îşi regândească punctul de vedere cu privire la locul unde ar trebui să îşi păstreze rezervele internaţionale. Ţările au recunoscut faptul că aurul pe care Rusia îl deţine, pentru că este în afara controlului altcuiva, este util în situaţii în care este posibil să nu mai ai acces la alte rezerve.”
În timp ce aurul Rusiei era stocat acasă, multe bănci centrale îşi păstrează rezervele de aur peste hotare, inclusiv la Banca Angliei sau la Rezerva Federală din New York, ceea ce reflectă statutul Londrei şi al New York-ului de cele mai mari pieţe pentru tranzacţionarea de aur.
În plus, aurul este considerat şi ca instrument eficient de protejare împotriva inflaţiei ridicate, principala îngrijorare pentru mai mult de 70% din oficialii băncilor centrale intervievaţi. Preţul aurului este în prezent aproape de maximul istoric, după o explozie a inflaţiei pe parcursul anului 2022.
De asemenea, majoritatea celor intervievaţi se aşteaptă ca moneda chineză să dobândească o pondere mai mare în rezervele internaţionale, până la finele acestui deceniu.
Datele Fondului Monetar Internaţional arată că dolarul era responsabil pentru 58% din totalul rezervelor băncilor centrale în trimestrul 4 al anului trecut, în timp ce euro era responsabil pentru puţin peste 20%.
