Florin Dănescu, Președinte Executiv Asociația Română a Băncilor, a evidențiat, în cadrul conferinței ”Educația Financiară, marotă sau punte de legătură”, organizată de publicația BankingNews de Ziua Mondială a Economisirii, că în ultimii mai bine de 15 ani, România a cunoscut un proces de dezvoltare accelerat, care este surprins de evoluția principalilor indicatorii economici și sociali, și care în același timp este vizibil pe toate palierele societății românești și în fiecare sector de activitate.
”În această perioadă, România a înregistrat constant unul dintre cele mai importante ritmuri de creștere economică de la nivel european, ceea ce a susținut procesul de convergență către economiile europene dezvoltate. Progresele s-au reflectat și în creșterea gradului de bunăstare economică individuală. România a depășit Ungaria în anul 2023 din punct de vedere al indicatorului PIB per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), acest indicator fiind situat la 78% din media europeană, versus 76% în cazul Ungariei. România surclasează 6 țări în topul european din punct de vedere al PIB-ului per capita PPS: Ungaria, Croația, Slovacia, Letonia, Grecia și Bulgaria. Pentru comparație, în urmă cu un deceniu (anul 2013), PIB per capita în România era la 55% din media UE”, a punctat Florin Dănescu.
Oficialul ARB a menționat că țara noastră nu se mai află pe ultima poziție în clasamentul european din perspectiva scorului de alfabetizare financiară. Scorul de alfabetizare financiară, calculat în baza cunoștințelor financiare și a comportamentului poziționează România pe locul trei după Letonia și Portugalia la finele topului UE27, potrivit studiului Eurobarometru al Comisiei Europene.
”România face pași în direcția bună, cel puțin în raport cu poziționarea în clasamentul european. Țara noastră se situează cel mai bine în rândul statelor UE la comportamentul financiar, cu o pondere de 82% a celor care au răspuns corect la întrebările din chestionar, comparativ cu o medie europeană de 65%. Eforturile realizate în special în ultimul deceniu prin programele de educație financiară devin sesizabile la nivel național. România are o Strategie Națională de Educație Financiară aprobată la nivel guvernamental, fiind piatra de temelie în dezvoltarea de programe de educație financiară și digitală la nivel național. Strategia Națională de Educație Financiară asigura un cadru predictibil pe termen lung în coagularea și eficientizarea acțiunilor publice și private de îmbunătățire a gradului de educație financiară. Rezultatele vor fi mult mai bine conturate într-un deceniu, poate chiar două decenii, în sensul de a progresa ca stat în prima jumătate a clasamentului european”, a mai declarat bancherul.
În opinia sa, în mod cert putem vorbi în ultimii ani atât de o înțelegere tot mai largă a importanței educației financiare, pe tot mai multe paliere ale societății românești. ”În baza acestei înțelegeri am asistăm și asistăm la o multiplicare a demersurilor de educație financiară, ceea ce sigur ne va permite în final ca țară să avansăm mai reped în direcția creșterii gradului de educație financiară. Primul pilon strategic al ARB este educația financiară și digitală. Ca expresie a preocupării noastre permanente și pe termen lung în această direcție, Asociația Română a Băncilor a devenit acum 3 ani membru afiliat al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică în Rețeaua Internațională de Educație Financiară. ARB a reușit să ajungă cu mesajele de educație financiară și digitală la un public de peste 6 milioane de persoane numai în anul 2023. Educația financiară este de altfel un motor vital în susținerea creșterii intermedierii și incluziunii financiare a românilor”, a subliniat Florin Dănescu.
Florin Dănescu: ”Impactul cel mai mare pe care educația financiară îl are este totuși, poate paradoxal, la persoanele care au dificultăți financiare”
Din punctul său de vedere, cu cât o persoană are un grad de educație financiară mai ridicat, cu atât sunt șanse mai mari să ia decizii corecte din punct de vedere financiar. ”Acest lucru are în final un impact pozitiv pentru bunăstarea sa și, într-un efect cumulat, pe măsură ce gradul de educație financiară crește în cadrul societății, pentru reziliența noastră financiară agregată și progresul României ca întreg”, a menționat Președintele Executiv al Asociației Române a Băncilor.
Învariabil, creșterea PIB-ului României s-a tradus și într-o creștere a nivelului de trai al românilor. Această evoluție a accentuat nevoia de educație financiară resimțită la nivel individual, pentru că oamenii s-au gândit cum să își gestioneze cât mai bine banii pe măsură ce nevoie de bază au fost atinse. Deci și anumite segmente ale populației au fost mai deschise spre educație financiară.
”Impactul cel mai mare pe care educația financiară îl are este totuși, poate paradoxal, la persoanele care au dificultăți financiare, și unde disciplina financiară și buna gestionare a finanțelor personale poate avea un aport pozitiv extrem de important. Iar aici nu trebuie uitat că România are din păcate cel mai mare procent din UE, 32% în 2023, al populației expuse la riscul de sărăcie și excluziune socială. Deci iată o dată în plus cât de multă nevoie avem ca societate de educație financiară”, a arătat Florin Dănescu.
Domnia sa a amintit că nu trebuie neglijată importanța educației financiare pentru persoanele juridice, respectiv pentru antreprenori. ”Creșterea bancabilității IMM-urilor românești spre exemplu, unde avem o problemă reală, nu poate fi decât ajutată de creșterea gradului de educație financiară al antreprenorilor. În acest fel, business-urile lor vor deveni mai solide, mai performante, vor putea atrage capital bancar pentru extindere/dezvoltare/sustenabilitate operațională, iar impactul lor pe orizontală în economie va fi valorificat și mai mult. Pentru toate aceste motive, creșterea gradului de educație financiară și digitală reprezintă unul din obiectivele majore ale Asociației Române a Băncilor”, mai spus Florin Dănescu.
”În încheiere, doresc să reafirm că industria bancară rămâne și pe viitor un partener al autorităților, al companiilor și populației, prin finanțarea activității și nevoilor acestora în conformitate cu cerințele de prudențialitate, prin oferirea de produse și servicii competitive de economisire și plăți și un sprijin constant în creșterea nivelului de educație financiară și digitală pentru dezvoltarea României pe termen mediu și lung”, a conchis oficialul ARB.
În cadrul dezbaterii ”Educația financiară, marotă sau punte de legătură”, organizată de publicația BankingNews pe 31 octombrie 2024, de Ziua Mondială a Economisirii, la Point Hub, a fost prezentat studiul ”Percepția românilor față de educația financiară”, realizat de agenția de cercetare de piață iSense Solutions. Descoperă alte insight-uri esențiale despre educația financiară a românilor din urban aici!
Discuțiile din cadrul conferinței au surprins importanța pe care o are educația financiară în dezvoltarea sănătoasă și armonioasă a societății românești și rolul pe care îl poate juca educația financiară în procesul de incluziune financiară.
Speakerii evenimentului au fost Florin Dănescu (Asociația Română a Băncilor), Traian Năstase (iSense Solutions), Nicușor Ruiu (Banca Națională a României), sociologul Gelu Duminică, Alexandru Păunescu (CSALB), Ionuț Stroe (Banca Transilvania), Nicoleta Deliu-Pașol (BCR), Livia Fericean (Raiffeisen Bank), Marius Murgea (BRD Groupe Société Générale) și Doru Bulata (Exim Banca Românească).
