În 2024, deficitul comercial al României a atins 33 de miliarde de euro, în creștere cu 15,3% față de 2023, când se situa la 29 de miliarde de euro. Această creștere a anulat îmbunătățirile înregistrate în anul precedent și reprezintă aproximativ 9,5% din PIB, având un impact semnificativ asupra contului curent, arată o analiza macroeconomică semnată de economiștii de economistul Stefan Posea și Valentin Tataru, economistul șef al ING.
„Ne așteptăm la îmbunătățiri minime și doar contextuale în 2025, mai degrabă decât unele structurale”, spun ecomomiștii.
Principalele sectoare contributoare la deficit
Analizând structura deficitului, sectorul chimic înregistrează cel mai mare dezechilibru, cu un deficit de 13,5 miliarde de euro, urmat de produsele manufacturate, altele decât autoturismele, cu 8,9 miliarde de euro. Cu excepția unui surplus nesemnificativ la materiile prime, toate celelalte categorii prezintă balanțe negative.
Structura exporturilor și importurilor
Sectorul auto domină exporturile României, reprezentând 47% din total, urmat de alte produse manufacturate cu 29%. Comparativ cu anul anterior, ponderea sectorului auto în exporturi a crescut cu 2,2 puncte procentuale, în timp ce celelalte produse manufacturate au scăzut cu 1,3 puncte procentuale. Această tendință reflectă performanțele producătorilor locali majori, precum Dacia și Ford, și cererea slabă pentru alte produse, influențată de economia europeană în dificultate.
Pe partea importurilor, autoturismele reprezintă 36% din total, iar alte produse manufacturate 29%. România înregistrează un deficit comercial în sectorul auto, cu exporturi de 43 de miliarde de euro și importuri de 45 de miliarde de euro.
Perspective pentru 2025
Pentru anul 2025, economiștii anticipează doar îmbunătățiri contextuale minore ale balanței comerciale, fără schimbări structurale semnificative. Creșterea consumului privat este așteptată să se modereze, dar să rămână la un nivel sănătos menținând cererea de importuri ridicată pe termen scurt. Pentru a reduce deficitul în sectoarele auto sau manufacturier, ar fi necesară o schimbare semnificativă a preferințelor consumatorilor români către produse autohtone, scenariu puțin probabil în viitorul apropiat.
De asemenea, investițiile publice de amploare planificate pentru anul viitor vor continua să exercite presiune asupra deficitului comercial, în condițiile în care oferta internă nu poate satisface pe deplin cererea generată de aceste proiecte.
În concluzie, deficitul comercial al României rămâne o provocare majoră, fiind influențat de cererea internă puternică și de capacitatea limitată a economiei de a răspunde acesteia prin producție internă. Fără reforme structurale și investiții în creșterea competitivității producției locale, dezechilibrul comercial este probabil să persiste, mai arată analiza economiștilor ING – publicată AICI.
