Banca Centrală Europeană a redus ratele dobânzilor pentru a șaptea oară de la începutul lunii iunie, în condițiile în care tensiunile comerciale globale amenință să deraieză redresarea economică a regiunii, potrivit Bloomberg.
Rata dobânzii la depozite a fost redusă cu un sfert de punct procentual, ajungând la 2,25%, conform estimărilor aproape unanime ale analiștilor chestionați de Bloomberg. De asemenea, oficialii BCE au eliminat din comunicatul lor referirea la o politică monetară „restrictivă”.
Potrivit economiștilor ING, tăierea vine pe fondul creșterii presiunilor dezinflaționiste. Analiștii consideră că vor urma și alte reduceri de dobândă
„Perspectivele de creștere economică s-au deteriorat din cauza amplificării tensiunilor comerciale”, a declarat BCE, joi, într-un comunicat. „Incertitudinea crescută este de natură să afecteze încrederea gospodăriilor și a firmelor, iar reacția adversă și volatilă a piețelor în fața tensiunilor comerciale riscă să ducă la înăsprirea condițiilor de finanțare. Acești factori ar putea afecta suplimentar perspectivele economice.”
Dacă în urmă cu doar câteva săptămâni oficialii BCE luau în calcul o pauză în procesul de relaxare monetară, anunțul din această lună al președintelui Donald Trump privind impunerea unor tarife extinse asupra partenerilor comerciali ai SUA a reorientat sprijinul din interiorul BCE către o nouă reducere a dobânzilor.
Perspectiva unei noi reduceri a devenit tot mai atractivă pentru factorii de decizie, în condițiile în care inflația continua să scadă spre obiectivul BCE de 2%, susținută de costurile energetice în scădere și de o prăbușire a indicatorilor de încredere. Între timp, mișcarea neașteptată a euro a propulsat moneda unică la un maxim al ultimilor trei ani față de dolar.
Investitorii anticipează încă două sau trei reduceri ale costurilor de împrumut până la sfârșitul anului.
Cu o inflație deja slabă, teama este acum că noile tarife americane vor spulbera speranțele de redresare economică în zona euro, formată din 20 de state membre – ceea ce ar putea chiar să împingă creșterea prețurilor de consum sub ținta stabilită.
În ciuda unor reculuri ale declarațiilor lui Trump, produsele europene se confruntă cu tarife de 10% pentru o perioadă de 90 de zile, fără o perspectivă clară asupra a ceea ce se va întâmpla ulterior. Pe de altă parte, conflictul său comercial cu China s-a agravat, ceea ce crește riscul ca unele produse chinezești să fie deviate către Europa la prețuri reduse.
Rezerva Federală a SUA se confruntă cu o situație și mai complicată și ar putea fi nevoită să adopte o poziție de așteptare până la obținerea unei clarități mai mari. Președintele Jerome Powell a avertizat miercuri că o economie slăbită și o inflație ridicată ar putea pune în conflict cele două obiective ale Fed: stabilitatea prețurilor și ocuparea maximă a forței de muncă.
În contrast, datele din luna martie pentru zona euro au confirmat declarațiile frecvente ale oficialilor BCE că procesul de dezinflație este în curs. Prețurile au crescut cu doar 2,2% față de anul anterior, în timp ce componenta serviciilor, atent monitorizată, a scăzut de la 3,7% la 3,5%, pe fondul atenuării presiunilor salariale.
Economiștii chestionați de Bloomberg înainte de decizia de joi prevăd o nouă reducere a dobânzilor la următoarea reuniune de politică monetară a BCE, în iunie, urmând ca ulterior ratele să fie menținute la 2% cel puțin până la sfârșitul anului viitor.
Însă contextul volatil a determinat bănci precum Goldman Sachs, Deutsche Bank și Bank of America să prognozeze reduceri de dobândă și mai profunde.
Majoritatea factorilor de decizie rămân rezervați în privința perspectivei privind ratele dobânzilor. Pe lângă haosul comercial, ei încearcă să estimeze și efectele pe termen lung ale programelor masive de investiții în infrastructură din Germania, precum și ale creșterii cheltuielilor militare pe întreg continentul.
