În condiții de incertitudini ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 12 noiembrie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Banca Națională a României nu a mai mișcat dobânda cheie din luna august 2024.
Este ultima sedință din an, iar economiștii se așteaptă ca o eventuală scădere a dobânzii-cheie să aibă loc abia în luna mai 2027.
Ce a decis BNR
„Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 12 noiembrie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit”, se arata in comunicatul BNR.
INS confirmă așteptările BNR
Reamintim că în luna octombrie, BNR anunța că se așteaptă ca rata anuală a inflației să crească până la sfârșitul lui 2026. Principalele motive fiind combustibilii și energia tot mai scumpe, creșterea prețurilor materiilor prime, inclusiv agricole, și deprecierea leului, care scumpește importurile. Conflictul din Orientul Mijlociu și seceta adaugă presiune asupra prețurilor.
Astăzi INS a confirmat așteptările BNR. Astfel, rata anuală a inflației a continuat să crească și în luna octombrie și a ajuns la 6,9%, de la 6,6% în septembrie, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, publicate joi.
Crește inflația, pe final de an
Potrivit evaluărilor BNR, rata anuală a inflației se va plasa pe o traiectorie ascendentă până la finele anului curent, în principal pe fondul influențelor anticipate să decurgă din creșterea prețurilor combustibililor și energiei și din mărirea cotațiilor altor materii prime, inclusiv agroalimentare – în contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu și al secetei severe din acest an -, precum și din evoluția cursului de schimb al leului.
Mai multe detalii citești in material BankingNews
