In condiții de incertitudini foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 8 octombrie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Banca Centrală nu a mai mișcat dobânda cheie din luna august 2024.
Economiștii se așteaptau în unanimitate ca Banca Centrală să mențină rata-cheie neschimbată, la 6,50%.
Ce înseamnă decizia BNR pentru ratele românilor
Decizia anunțată de BNR menține întrebarea românilor privind momentul în care dobânzile ar putea începe să scadă. Economiștii Erste/BCR estimează că dobânda-cheie va rămâne la acest nivel cel puțin până în mai 2027, în condițiile persistenței inflației de bază și ale presiunilor generate de deprecierea leului.
Dobânda-cheie influențează costul banilor în economie, însă nu este dobânda aplicată direct creditelor populației. Păstrarea dobânzii BNR la 6,50% nu schimbă automat rata ta la bancă: pentru clienții cu împrumuturi legate de dobândă variabilă, aceasta depinde de evoluția IRCC sau ROBOR. O eventuală reducere a dobânzii BNR poate contribui la scăderea acestor indici, dar ei sunt influențați și de condițiile din piață, iar efectul asupra ratelor se poate simți cu întârziere.
Ce a decis BNR
„Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 8 octombrie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit”, se arata in comunicatul BNR.
BNR se așteaptă ca rata anuală a inflației să crească până la sfârșitul lui 2026. Prognoza actualizată
Potrivit actualelor evaluări ale Consiliul BNR, rata anuală a inflației se va plasa pe o traiectorie ascendentă până la finele anului curent, în principal pe fondul influențelor anticipate să decurgă din creșterea prețurilor combustibililor și energiei și din mărirea cotațiilor altor materii prime, inclusiv agroalimentare – în contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu și al secetei severe din acest an -, precum și din evoluția cursului de schimb al leului.
Presiuni dezinflaționiste tot mai evidente sunt așteptate însă în perspectivă mai îndepărtată din partea factorilor fundamentali, cu precădere din partea cererii agregate, pe fondul corecției bugetare inițiate în 2025 și continuată în acest an, cu implicații favorabile și asupra anticipațiilor inflaționiste, și de natură să conducă la ajustarea deficitului de cont curent.
Situația politică, printre incertitudinile enumerate de BNR
Incertitudini mari rămân totuși asociate, inclusiv în actuala situație politică internă, măsurilor potențial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv.
Incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează însă și conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european/mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.
BNR păstrează averitazarea: absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene sunt esențiale
În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare, precum și ale conflictului din Orientul Mijlociu și ale războiului din Ucraina, cât și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice.
Deosebit de relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.
Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.
BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare, se mai arată în comunicatul de presă.
