Nu știu dacă este doar o senzație personală, dar am impresia că frigul se simte altfel la Viena. Aproape aceleași temperaturi ca la București și totuși parcă aerul are altă consistență, iar senzația de rece te însoțește diferit pe străzile orașului. Am ajuns în capitala Austriei într-o perioadă în care atmosfera de iarnă, cu accent pe sărbătoarea Crăciunului, și-a luat deja rolul în serios.
Lipsește zăpada, dar asta este doar un detaliu, atâta timp cât emoția sărbătorilor se simte la fiecare pas, în luminile care îmbracă străzile din centrul Vienei, în vitrinele decorate și în forfota oamenilor care par să fi intrat deja în povestea Crăciunului.




La Am Stadtpark 9, în clădirea care găzduiește sediul central al Raiffeisen Bank International, discuția despre România nu este una de complezență. Simt că mă aflu într-un loc în care se vorbește mult despre viitorul țării noastre, care a devenit o prioritate în ecuația de dezvoltare a grupului austriac.
Interesul Raiffeisen pentru România pare să fi ajuns la unul dintre cele mai ridicate niveluri de la intrarea grupului pe piața locală. Achiziția Garanti BBVA România este, poate, cel mai clar semnal că grupul austriac privește piața locală nu doar ca pe o afacere importantă în prezent, ci și ca pe o investiție cu perspective consistente de creștere.
În acest context, întrebarea care se conturează în jurul acestei întâlniri este una simplă, dar cu implicații importante: ”Cât de mult mai poate crește sistemul bancar românesc?”.

Răspunsul a venit de la Gunter Deuber, economistul-șef al RBI, însoțit de câteva cifre care merită privite cu atenție. În scenariul de bază al analizei prezentate jurnaliștilor români la Viena, activele sistemului bancar local ar putea ajunge la 268 de miliarde de euro în 2030, iar profitul net anual ar putea urca la 4,2 miliarde de euro.
Scenariul optimist pentru 2030: active de 326 de miliarde de euro și profit de 5,1 miliarde de euro
Pentru a înțelege dimensiunea acestei perspective, merită să ne întoarcem la punctul de plecare. La finalul anului 2025, sistemul bancar românesc avea, potrivit datelor prezentate de RBI, active estimate la 195 de miliarde de euro și un profit net anual de aproximativ 3 miliarde de euro. Există și un scenariu mai optimist. În această variantă, activele ar putea urca până la 326 de miliarde de euro, iar profitul net anual ar putea ajunge la 5,1 miliarde de euro.
Gunter Deuber vede loc de creștere mai ales în activitatea de creditare, în condițiile în care împrumuturile interne acordate sectorului privat reprezintă acum circa 23% din PIB, față de aproape 50% în grupul celorlalte țări central și est-europene din Uniunea Europeană analizate. Oficialul băncii a vorbit despre un potențial pe termen lung de creștere a acestui indicator către 40-60% din PIB, condiționat de dezvoltarea economiei, a instituțiilor și a surselor de refinanțare.

Piața creditelor ipotecare are, la rândul ei, una dintre cele mai mici ponderi în PIB dintre țările incluse în comparație: aproximativ 7% în România, față de circa 20%, în Polonia și peste 30% în mai multe economii vest-europene. Totuși, economistul șef de la Raiffeisen Bank International arată că potențialul de creștere pe acest segment este limitat în prezent de blocaje structurale și de costul locuințelor în raport cu veniturile.
În cazul companiilor, graficul prezentat de Gunter Deuber arată că finanțarea vine atât de la bănci locale, cât și din afara țării. Raiffeisen consideră că o parte din cererea finanțată în prezent peste graniță ar putea fi preluată în timp de piața bancară locală.
Cât de profitabile sunt băncile și cine deține piața
Potrivit analistului Raiffeisen Bank International, rentabilitatea capitalurilor proprii ale băncilor românești este estimată în analiză la circa 15-16%, ușor peste nivelul piețelor comparabile din regiune. Rata creditelor neperformante se situează în jurul a 2-3%, potrivit graficului, deși Raiffeisen observă o anumită deteriorare în portofoliile companiilor și IMM-urilor.
Primele cinci bănci dețin împreună aproape 70% din activele sectorului. În distribuția prezentată de Gunter Deuber pe baza activelor de la sfârșitul lui 2025, Banca Transilvania are 22,2%, BCR – 13,8%, CEC Bank – 11,2%, iar UniCredit Bank – 10,8%. Pentru Raiffeisen Bank și Garanti BBVA, prezentarea cumulează activele și indică o cotă de 11,4%.

În ansamblu, băncile cu capital străin dețin 63,2% din activele pieței. România reprezenta 9,2% din expunerile băncilor occidentale către Europa Centrală și de Sud-Est în trimestrul al doilea din 2026. Spre comparație, Polonia avea o pondere de 29,7%, Cehia de 27,9%, iar Ungaria de 8,6%.
De ce contează deficitele și datoria pentru bănci
Raiffeisen Bank International estimează o scădere a PIB de 0,2% în 2026, după o creștere de 0,8% în 2025. Economia ar urma să revină la un avans de 1,5% în 2027 și de 2,7% în 2028. Potrivit graficelor, consumul privat ar scădea cu circa 1-2% în 2026, în timp ce investițiile în active fixe ar crește cu aproximativ 6%, susținute inclusiv de fondurile europene.

Deficitul bugetar, situat la circa 9% din PIB în 2024, ar coborî la aproximativ 6% în 2026 și la circa 5% în 2028. Ajustarea nu oprește însă creșterea datoriei publice: aceasta urcă în proiecția lui Gunter Deuber de la aproximativ 55% din PIB în 2025 la circa 60% în 2026 și aproximativ 66% în 2028. Analistul atrage atenția în special asupra costurilor de refinanțare ale acestei datorii.
Și deficitul de cont curent rămâne ridicat, în jur de 7,5% din PIB în 2026, urmând să se reducă spre circa 6% în 2028. Acești indicatori explică de ce ritmul de creștere al economiei și costul finanțării sunt importante pentru realizarea proiecțiilor bancare.
În ciuda acestor presiuni, economistul șef al Raiffeisen Bank International estimează că profitul sectorului bancar românesc l-ar putea depăși pe cel din Ungaria încă din 2027. Până în 2030, România ar putea deveni a treia piață bancară din Europa Centrală și de Sud-Est după profitul net, după Polonia și Cehia.
