Moneda națională s-a depreciat marți, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Națională a României (BNR) la 5,0378 lei, în creștere cu 6,03 bani (1,21%) față de cotația precedentă, de 4,9775 lei, înregistrând un maxim istoric.
Cursul valutar pe interbancar a depășit 5,1 lei/euro
De ieri, investitorii au vândut lei și au cumpărat euro- încercand astfel să-și protejeze depozitele în lei, să scape de moneda românească. De aici un leu slăbit.
BNR a aruncat în primele doua zile după alegeri 3 miliarde euro ca sa păstreze cursul stabil – 4% din rezerva națională
De asemenea, leul a pierdut teren în fața dolarului american, care a fost cotat la 4,4517 lei, în creștere cu 6,14 bani (+1,40%), comparativ cu luni, când s-a situat la 4,3903 lei.
Dan Suciu: BNR a strâns lichiditatea din piață, cresc dobânzile
Banca Națională a României (BNR) a atras lichiditatea din piață după ce intrările de capital au scăzut, iar ieșirile au crescut semnificativ, ceea ce a condus la creșterea dobânzilor, a declarat marți, pentru Agerpres, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.
‘În ultima perioadă a apărut o schimbare importantă pe piața valutară. Intrările de capital au scăzut, iar ieșirile au crescut semnificativ. În consecință, pentru a tempera aceste mișcări a trebuit atrasă lichiditatea din piață și dobânzile au crescut. BNR va căuta un optim pentru această situație’, a explicat Dan Suciu.
Ca urmare, indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat marți la 6,08% pe an, de la 5,90% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de BNR.
Economiștii se tem de o volatilitate mare. Incertitudinile politice ne costă
Un raport al UniCredit Bank explică cum a fost influențat cursul după primul tur al alegerilor: „După ce s-a tranzacționat în jurul minimului perioadei de 4,9750, EUR /RON a crescut ușor la 4,9755 vineri și la peste 4,9770, deoarece victoria unui candidat suveranist în primul tur al alegerilor prezidențiale de duminica trecută îi îngrijorează pe investitori. Ne așteptăm la o volatilitate mai mare în următoarele două săptămâni, înainte de al doilea tur”, arată analiza economiștilor UniCredit .
„Sondajele s-au dovedit inexacte, ceea ce sporește incertitudinea pentru turul al doilea. Un președinte de extremă dreapta ar putea afecta negativ politica externă, chiar dacă are prerogative interne limitate”, mai avertizează analiștii UniCredit.
Pentru mediul economic, ascensiunea unui lider populist creează probleme pe trei paliere:
-Incertitudine macroeconomică – Investitorii devin mai prudenți și încep să părăsească România, capitalul străin poate evita România, iar proiecte majore (infrastructură, energie, digitalizare) pot fi amânate.
-Risc fiscal crescut – Dacă retorica anti-UE se traduce în politici publice, România riscă să piardă accesul la fonduri europene sau să rateze jaloane esențiale din PNRR.
-Reacție a agențiilor de rating – Orice abatere de la direcția pro-europeană ar putea duce la retrogradări și la scumpirea creditului suveran.
Suntem deja într-un scenariu economic negativ
–Volatilitate ridicată a leului – deja a apărut
–Creșterea costurilor de împrumut pentru stat și companii – deja există – ieri statul a încercat să se imprumute pe 4 ani, de la bănci, la o dobanda de 6,3%, dar nu a reușit.
-Amânarea unor reforme fiscale și structurale – posibile după Turul II
– Consum mai slab, investiții private în scădere.
În concluzie, un haos economic latent amenință România dacă George Simion ajunge la Cotroceni. Investitorii fug, leul se clatină, iar costurile de finanțare ale statului cresc vertiginos. Cu alte cuvinte, în aceste zile, România „gustă” din ce urmează să trăiască, dacă va avea un președinte suveranist.
Economiștii avertizează că România riscă să intre într-o perioadă de instabilitate economică prelungită, în care retorica suveranistă ar putea compromite atât încrederea internă, cât și parteneriatele strategice cu UE și investitorii internaționali.
PS. La 30 aprilie 2025, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 62.414 milioane euro, față de 61.993 milioane euro la 31 martie 2025.
