Chiar dacă de la începutul anului 2024, instituţiile de credit plătesc un impozit suplimentar de 2% pe cifra de afaceri, băncile sunt chemate, din nou, la solidaritate fiscală de noul Guvern. Acordul politic semnat astăzi propune taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată.
Taxa pe profitul excesiv al băncilor se va aplica din 2026
Nimeni nu ştie deocamdată ce impozit nou se va aplica pe profiturile băncilor şi nici ce înseamnă propriu-zis profit excesiv, pentru că în pogramul de guvernare nu sunt oferite informaţii detaliate, ci doar sintagma: Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată.
Windfall tax= impozit pe câștiguri excepționale de 10%
Publicaţia BankingNewws a intrat totuşi în posesia unui document, în care se vorbeşte despre „windfall tax” de 10% pe profiturile bancare din România.
Coaliția analizează introducerea unui impozit excepțional asupra profiturilor bancare, în contextul unui deficit bugetar sever și al stagnării economice. „Modelul este deja aplicat în mai multe state europene. Țari precum Italia, Spania, Ungaria sau Cehia au introdus sau mentinut in ultimii ani forme de windfall tax pentru sectorul bancar, invocand exact acelasi fenomen:
- cresteri de profit alimentate de dobanzi mari si expunere masiva pe titluri de stat;
- decuplare de economia reala;
- nevoie de consolidare fiscala rapida si echitabila”, se arată în documentul analizat de BankingNews.
Astfel, noul Guvern ar urma să se aplice un impozit unic de 10% pe profiturile exceptionale ale bancilor (peste media anuala 2017–2021) ce ar putea genera:
- ~1,5 miliarde lei venituri suplimentare in 2025;
- fara a afecta capitalizarea bancilor (gradul de solvabilitate e peste 22%);
- fara a penaliza creditarea, care oricum este minima in raport cu PIB-ul.
Cum România traversează în 2025 o perioadă economică dificilă, marcată de o creștere economică anemică (+0,8% în 2024) și un deficit bugetar care riscă să scape de sub control, autoritățile discută posibilitatea introducerii unui impozit excepțional – de tip windfall – pe profiturile excepționale ale băncilor, care în 2024 au atins un nivel record de 14,2 miliarde de lei, se mai precizează în document.
Acet impozit, dacă va fi adoptat, se va aplica peste cele deja existente de 16% impozit pe profit si 2% sau 1% taxa pe cifra de afaceri (Taxa bancară ar urma să scadă la 1% din 2026).
Acordul politic între PSD, PNL, USR, UDMR şi minorităţi a fost semnat astăzi, iar cabinetul Ilie Bolojan merge spre votul din Parlament. În timpul semnării acordului, coaliția a publicat Programul de guvernare prin care „toată lumea plătește”.
Guvernul Ilie Bolojan are ca principiu fundamental combaterea evaziunii fiscale ce va deveni o ”prioritate națională” și una dintre principalele surse de bani pentru bugetul de stat. Totodată, coaliția anunță că „renunță la o serie de privilegii fiscale care s-au acordat fără să prevadă termene de valabilitate. Această filosofie de stimulare a unor industrii trebuie schimbată”.
TVA de 19% pe tranzacții imobiliare. CASS la pensiile mari. Taxarea jocurilor de noroc creste și la sursă și la bancă
Printre măsurile discutatee ca fiind potențiale venituri la buget- regăsim creșterea impozitul pe dividende la 16%, de la 10% cât e acum. Totodată, impozitul pe profit va crește la 19%, de la 16% cât e acum. Locuințele vor fi impozitate la valoarea de piață – eliminarea facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare.
Taxarea câștigurilor din criptomonede și a celor de la bursă.
Apoi, regăsim taxarea suplimentară a jocurilor de noroc și pariurilor- vor crește taxele la sursă dar și comisioanele la bancă, dar avem și alte creșteri de taxe și accize. Spre exemplu, tranzacțiile pe bursă vor fi taxate, din nou, fără a specifica dacă pierderile sunt deductibile. Iar acestea sunt doar o parte din măsurile prevăzute dintr-un draft al Programului de guvernare 2025-2028.
CONSOLIDARE FISCALĂ SE FACE PRIN CREȘTEREA ACCIZELOR CU 10%. PREȚURI MAI MARI PENTRU CARBURANȚI, TIGĂRI, ALCOOL
Documentul publicat nu precizează daca unele accize vor fi scutite sau toate accizele vor crește cu 10%. Dacă măsura se aplică tuturor accizelor, prețurile vor crește pentru carburanți, țigări, alcool, dar și gaze si electricitate.
- Ajustări de taxe
a. Creștere cotă redusă de la 5% la 9% (energie lemne de foc). Creșterea restului cotelor reduse la 19% (fără alimente și medicamente);
b. Creștere accize cu 10%;
c. Impunere CASS la pensiile de peste 4.000 de lei;
d. Creștere impozit pe dividende și profit la 16%;
e. Creșterea impozitului pe proprietate la persoane fizice (jalon PNRR) (corelare cu piața imobiliară)
f. Taxare Ecologică (jalon PNRR)
g. Creștere valorii pentru taxa de rovignetă
EDUBanking.
Guvernele care au recurs la acest impozit, il justifică ca o măsură de echitate socială sau de redistribuire a profiturilor, în special în perioade de criză (economică, socială sau bugetară), când populația sau bugetul statului suferă și îl aplică unui sector economic sau mai multor.
