România traversează o perioadă de stagnare economică și inflație persistentă, iar Banca Națională a României nu va grăbi relaxarea monetară, avertizează analiștii ING și BCR/ Erste. În pofida presiunilor din economie, dobânda-cheie va rămâne la 6,5% cel puțin până în mai 2026, într-un context în care inflația se menține aproape de 10%, iar procesul de reducere a prețurilor și de consolidare fiscală se dovedește lent și fragil, explică economiștii în cadrul celor mai recente prognoze.
Potrivit celor două bănci, BNR va continua să adopte o poziție prudentă, preferând să privească dincolo de șocurile temporare generate de creșterea TVA și a accizelor sau de eliminarea plafonelor la energie. Deși economia a înregistrat o creștere modestă de 0,3% în prima jumătate a lui 2025, semnele de redresare sunt încă firave, iar consumul rămâne slab, erodat de inflația ridicată și de noile măsuri fiscale. În aceste condiții, banca centrală va menține dobânzile ridicate pentru a preveni reaprinderea inflației, urmând ca primele reduceri să apară abia în prima jumătate a lui 2026, dacă tendința de dezinflație se consolidează.
Dobânda-cheie, blocată la 6,5%. Prima reducere abia în mai 2026
Atât ING, cât și Erste/BCR estimează că Banca Națională a României va menține dobânda-cheie la 6,5% pentru mai multe trimestre, în ciuda încetinirii vizibile a economiei. În prezent, rata-cheie se află la cel mai înalt nivel din ultimii 14 ani, iar presiunea de reducere este temperată de inflația care se menține la două cifre.
„BNR are puțin spațiu de manevră cât timp inflația se află în jurul a 10%”, notează ING, care vede prima reducere a dobânzii în luna mai 2026, odată ce inflația va fi coborât în jur de 4%, iar economia va arăta primele semne clare de redresare. Tot atunci, analiștii estimează o scădere graduală a dobânzii de politică monetară, până spre 5,0% la finalul lui 2027.
BCR susține aceeași ipoteză, subliniind că BNR va prefera să rămână prudentă și să „privească dincolo de șocurile temporare” provocate de creșterile de taxe și eliminarea plafonărilor. „Primele tăieri de dobândă vor fi posibile doar în prima jumătate a anului 2026”, arată analiza, adăugând că cea mai probabilă ședință pentru o decizie de reducere este cea din luna mai 2026, când banca centrală va publica și un nou Raport asupra inflației.
Potrivit ING, declarațiile recente ale lui Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR, consolidează acest scenariu: banca centrală va menține stabilitatea dobânzilor cel puțin până la începutul anului viitor, urmărind în special evoluția inflației de bază și riscul ca așteptările inflaționiste să se dezancoreze.
Potrivit ING, dobânzile interbancare se vor stabiliza în jurul valorii de 6,7% (3M ROBOR) până la finalul lui 2025, urmând să coboare spre 4,5% în 2027, în paralel cu scăderea treptată a dobânzii de politică monetară.
Inflația rămâne blocată în jurul pragului de 10%. Scăderea vine abia în 2026
Indicele prețurilor de consum (IPC) a urcat la 9,88% în septembrie 2025, potrivit datelor INS publicate astăzi, analizate de Erste/BCR, fiind ușor sub estimarea băncii (9,95%), dar practic neschimbat față de luna anterioară. Inflația de bază (CORE2 ajustat), indicator urmărit atent de BNR, a crescut la 8,1% an/an, confirmând că presiunile asupra prețurilor persistă, mai ales în zona serviciilor (+9,9%) și a bunurilor nealimentare (+5,4%).
Analiștii BCR consideră că luna septembrie marchează vârful inflației din 2025, dar procesul de temperare va fi lent. Banca își menține estimarea de 9,7% inflație la final de an, urmând ca în 2026 rata anuală să scadă accentuat spre 3,7%, odată cu dispariția efectelor șocurilor din ofertă. ING prognozează o evoluție similară – inflație de 9,6% în 2025, în scădere la 4,5% în 2026 și 3,5% în 2027, pe fondul disipării efectelor de bază și al unei cereri interne mai slabe.
Totuși, ambele bănci avertizează că expirarea plafoanelor la gaze naturale și adaosuri comerciale la finalul lunii martie 2026 ar putea readuce temporar presiuni asupra prețurilor. În scenariul de bază, atât ING, cât și Erste văd revenirea inflației în intervalul-țintă BNR (1,5–3,5%) abia spre finalul lui 2026 sau începutul lui 2027.
Economia României stagnează. 2025, anul ajustării fiscale
Economia României traversează una dintre cele mai dificile etape din ultimul deceniu. Potrivit ING, produsul intern brut (PIB) a crescut cu doar 0,3% în prima jumătate a anului 2025, iar activitatea economică a stagnat practic. Pentru întregul an, banca estimează o creștere de 0,3%, urmând ca în 2026 economia să urce modest, cu 1,4%, iar în 2027 să accelereze spre 2,8%.
Principalul motor al economiei, consumul privat, este afectat de inflația ridicată și de noile măsuri fiscale, ING estimând un avans de doar 1,4% în 2025, mult sub media anilor anteriori. În același timp, investițiile ar urma să crească ușor, cu 2,5%, sprijinite de fondurile europene, inclusiv cele din Mecanismul de Redresare și Reziliență (PNRR).
Exporturile continuă să sufere din cauza cererii externe slabe, mai ales din Germania, în timp ce importurile rămân ridicate, alimentate de prețurile la energie și de conținutul ridicat de import al proiectelor de investiții. ING estimează un deficit comercial de 9,8% din PIB în 2025, care s-ar putea reduce treptat la 8,4% până în 2027, pe fondul stabilizării producției industriale.
Pe partea fiscală, guvernul a adoptat în iulie 2025 un pachet de consolidare de aproape 5% din PIB, cel mai amplu din ultimii ani, menit să reducă un deficit bugetar estimat la peste 9% din PIB – cel mai mare din Uniunea Europeană. ING estimează o scădere a deficitului la 8,4% în 2025, apoi la 6,4% în 2026 și 5,7% în 2027, în timp ce datoria publică va continua să urce de la 52% în 2024 la 63% în 2027.
„Dacă planul este implementat integral, România va avea una dintre cele mai ambițioase consolidări fiscale din Europa ultimilor ani”, notează analiștii ING, avertizând totodată că ajustarea „va pune presiune pe creșterea economică pe termen scurt, dar este esențială pentru menținerea ratingului investment grade”.
Cursul, stabil în jurul valorii de 5,1 lei/euro
În pofida inflației ridicate, leul rămâne stabil, susținut de politica prudențială a BNR și de intrările de fonduri europene. ING estimează un curs de 5,08 lei/euro la finalul lui 2025, care ar putea urca ușor spre 5,15 lei/euro în 2026. Rezervele valutare ale BNR vor continua să crească, ajungând la peste 70 miliarde de euro în 2027, oferind o acoperire confortabilă a importurilor.
Ce urmează pentru bănci și clienți: dobânzi stabile, lichiditate controlată și o redresare lentă
Pentru băncile din România, menținerea dobânzii-cheie la 6,5% până în 2026 înseamnă un context prelungit de stabilitate monetară, dar și de presiune asupra creditării.
Dobânzile la credite și depozite vor rămâne, în linii mari, neschimbate în următoarele trimestre, iar competiția dintre bănci se va muta tot mai mult pe terenul costurilor de finanțare și al fidelizării clienților existenți.
Pentru populație, ratele la creditele în lei vor continua să se mențină la niveluri ridicate, în jurul unui ROBOR 3M de 6,7% până la finalul lui 2025, potrivit ING, urmând să coboare lent spre 4,5% în 2027. Pentru deponenți, această „pauză prelungită” de politică monetară va însemna randamente nominale bune, dar în continuare randamente reale negative, întrucât inflația va depăși dobânzile depozitelor.
Piața interbancară rămâne, potrivit BNR, într-un excedent consistent de lichiditate, ceea ce contribuie la stabilitatea dobânzilor de piață, dar reduce stimulentele pentru o relaxare prematură a politicii monetare.
În plan economic, 2025 va fi anul ajustării, iar 2026 anul tranziției – când inflația începe să se tempereze, fondurile europene accelerează, iar efectele consolidării fiscale se stabilizează.
2027 este văzut de ambele bănci ca anul redresării sustenabile, cu o creștere economică apropiată de 3%, inflație în intervalul-țintă și dobânzi care revin gradual spre un nivel de echilibru.
