Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, spune că economia nu mai poate fi împinsă artificial: deficitul, inflația și creșterea economică ar trebui menținute în jurul intervalului 2,5–3%, iar depășirea PIB-ului potențial „face mai mult rău decât bine”.
România traversează una dintre cele mai dificile perioade macroeconomice din ultimii ani, având cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană și unul dintre cele mai mari deficite bugetare. În acest context, economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, a transmis la conferința anuală AAFBR 2026 un mesaj construit în jurul unei idei centrale: economia nu poate funcționa exclusiv în cicluri electorale, iar anumite reguli trebuie asumate și respectate indiferent de guvern.
În opinia sa, dezechilibrele actuale cresc riscul ca România să fie retrogradată la nivel nerecomandat investițiilor.
Există oricând pericolul retrogradării țării la nivel nerecomandat investițiilor
„Există oricând pericolul retrogradării țării la nivel nerecomandat investițiilor și pericolul opririi finanțărilor. De aceea este imperativ necesară stabilirea unor ținte în care să se încadreze inflația, deficitul bugetar și creșterea economică. Ținte care odată atinse să fie respectate de orice guvern, indiferent de coloratura ideologică.”
Potrivit economistului BNR, România are nevoie de un set de repere stabile care să nu poată fi abandonate odată cu schimbările politice.
„De aceea este imperativ necesara stabilirea unor ținte în care să se încadreze inflația, deficitul bugetar si creșterea economică. Ținte care odată atinse să fie respectate de orice guvern, indiferent de coloratura ideologică. Cu alte cuvinte, să oblige toate guvernele să nu depășească anumite intervale în ce privește indicatori macroeconomice.”
Valentin Lazea a remarcat că, în mod interesant, aceleași valori apar în jurul mai multor indicatori-cheie.
„Întâmplarea face că respectivele intervale sunt identice: între 2,5 și 3% pentru inflație, deficit bugetar și creștere economică.”
Deficitul sub 3% nu mai este doar despre euro. Este despre oprirea creșterii datoriei
Economistul BNR a susținut că, în perioade normale, deficitul bugetar ar trebui să rămână sub 3% tocmai pentru a crea spațiu fiscal în momente dificile, atunci când apare evenimente neprevăzute.
„După cum știm, România a tratat cu nonșalană această problemă astfel încât, începând cu an 2017, pragul prudent de 3 % din PIB a fost depășită în mod constant și odată cu aceasta și orice intrare a în zona euro a fost amânată”, a explicat oficialul BNR.
Consecința, în opinia sa, nu este doar amânarea aderării la zona euro.
„Există un alt motiv mult mai presant decât aderarea la euro pentru care deficitul bugetar trebuie adus sub control. Este vorba despre oprirea creșterii continue a datoriei publice, a cărei povară o lăsăm moștenire copiilor și nepoților noștri.”
Explicația economistului a fost că deficitele de astăzi înseamnă consum finanțat prin împrumut.
„Deficitele din prezent finanțate pe datorie pentru ca noi să trăim peste posibilități se regăsesc în creșterea datorii publice, adică in suma datoriilor contractate pentru a acoperi deficitele.”, a semnalat oficialul BNR.
Datoria publică a depășit 220 de miliarde de euro, circa 60 % din PIB
„Deja, datoria publică a depășit 220 de miliarde de euro, adică circa 60 % din PIB și rog a se compara această cifră cu datoria externă de 11 miliarde de dolari de pe vremea regimului comunist care a dus România la incetarea de plati”, a spus oficialul.
Pentru ca datoria să se stabilizeze și ulterior să înceapă să scadă ca pondere în PIB, soluția indicată de Lazea este coborârea deficitului sub nivelul cheltuielilor cu dobânzile.
„Este necesar să ajungem cu deficitul bugetar în intervalul 2,5–3% din PIB dacă dorim ca datoria publică să se stabilizeze și apoi să înceapă să scadă.”
„Mulți și- au pierdut și speranța că vreodată noi vom putea să reducem datoria publică. Dar eu spun că nu este mision imposibile nu este ceva atat de neconceput – cu condiția să se respecte această condiție – sa venim cu deficitul intre 2.5 si 3%”.
Valentin Lazea: România confundă de ani de zile creșterea economică cu dezvoltarea
Una dintre cele mai puternice idei ale prezentării a fost critica modului în care România a urmărit performanța economică. Potrivit economistului BNR, deteriorarea deficitului bugetar din ultimul deceniu a fost justificată aproape permanent prin obiectivul creșterii economice.
„Nu a interesat pe nimeni dacă creșterea economică reflecta potențialul economiei românești sau îl depășea cu mult – caz în care se transforma în deficite externe și inflație.”
A fost evident ca mesajul său nu s-a adresat doar decidenților politici. Lazea a spus că inclusiv mediul de afaceri a susținut acest model.
„Antreprenorii românii au susținut cu frenezie acest tip de forțare a creșterii economice crezând în mod eronat că o creștere economică este cu atât mai bună cu cât este mai mare. Dar nu este adevărat. Când se depășește PIB potențial, creșterea face mai mult rău decât bine. PIB ul potențial, ritmul sănătos sustenabil de creșterea economiei – este în prezent de circa 2,5 pana la 3% pe an. De ce nu poate crește economia cu mai mult in mod sustenabil?”
Economistul BNR a aratat că o economie „high income” înseamnă o creștere mai mică, dar sustenabilă. De asemenea, Lazea a explicat că România trebuie să își schimbe inclusiv așteptările privind ritmul de dezvoltare.
„Economia României este deja considerată dezvoltată- high income – la paritatea puterii de cumpărare.”
În aceste condiții, susține economistul BNR, România nu mai poate funcționa după logica unei economii emergente. Mai precis?
„România nu mai poate crește sustenabil cu rate de 4–5–6% anual, ca economiile aflate în curs de dezvoltare.” Argumentele invocate au fost limitările pieței muncii. spor natural negativ, emigrație, educație — și maturizarea economiei.
În opinia sa, încercarea de a forța astfel de ritmuri nu produce prosperitate suplimentară, ci dezechilibre.
„Orice forțare a creșterii economice spre aceste ritmuri face mai mult rău decât bine, ducând în deficite externe și inflație.”
De ce România a avut inflație mai mare decât alte state europene
Valentin Lazea a încercat apoi să explice și de ce România a rămas persistent peste țintele de inflație. Economistul BNR a făcut distincția între două categorii de șocuri inflaționiste.
Prima categorie este reprezentată de șocurile de cerere – cele generate intern prin politici fiscale și salariale expansioniste.
„Vorbim despre șocul pozitiv de cerere, alimentat de politici fiscale și salariale relaxate, care duce la creșterea inflației peste creșterea producției.”
A doua categorie este reprezentată de șocurile de ofertă – pandemii, războaie, restricții comerciale.
„Aceste șocuri duc tot la inflație, însă de această dată împreună cu scăderea producției.”
Rata media anuală a inflației s-a situat în România la 4,9% pe an, in ultimii 20 de ani
Mesajul-cheie al economistului a fost că România a traversat simultan ambele tipuri de presiuni.
„Problema e că în timp ce majoritatea statelor cu care ne comparăm au cunoscut doar inflația exogenă, abținându-se de la inflația autoindusă, România a cunoscut ambele tipuri de inflație. Așa se face că în ultimii 20 de ani, de când s-a trecut la țintirea inflației, rata media anuală a inflației s-a situat în România la 4,9 % pe an, față de o țintă de 2,5 % + 1%. Și cred că e plauzibilă ipoteza că în absența șocurilor de cerere autoinduse, inflaţia din România s-ar fi situat în partea superioară a tintei, între 2,5 – 3,5 % pe an. Cu alte cuvinte, dacă erau numai șocuri create de pandemii, războaie, etc probabil că ne-am fi încadrat în ținte.”, a explicat economistul șef al BNR.
Cum arată concret o economie high income: reguli pentru salarii și pensii
În final, economistul-șef al BNR a coborât discuția din zona marilor agregate economice în viața de zi cu zi: salarii și pensii.
Prima regulă prezentată a fost legătura dintre salarii și productivitate.
„Ritmul de creștere salarială, într-o economie, nu trebuie să depășească ritmul productivității muncii. Sau am putea spune că salariul nu trebuie să crească mai repede decat PIB-ul nominal. PIB-ul nominal conține creșterea reală cât și inflatia.”
Lazea a remarcat că această regulă a fost încălcată mai mereu.
„Dacă ne uităm la ultimii 11 ani comparând ritmul de creștere a salariilor cu PIB-ul nominal, vedem că în 9 ani din 11 nu a fost respectat acest lucru.”
A doua regulă privește pensiile. In analiza sa, acesta a reamintit principiul de funcționare al sistemului public.
„CAS plătit în Pilonul I nu se acumulează într-un cont personal, ci este folosit pentru plata pensiilor actuale.”
Consecința? „Pensiile din Pilonul I nu pot crește mai repede decât ritmul salariilor care le alimentează.”
El a dat și un exemplu despre ce înseamnă o evoluție sustenabilă. „Dacă creșterea salarială reală este de 3% pe an iar inflația este de 2,5%, atunci pensiile pot crește cu aproximativ 4% pe an.”
Concluzia sa a fost că o economie matură presupune stabilitate și predictibilitate, nu accelerări repetate.
„Economiile high income presupun să ajungi și mai ales să păstrezi valori de 2,5-3% pentru deficit bugetar, pentru creștere economică și pentru rata inflației, respectiv ritmuri de aproximativ 5-6% pentru salarii și 4-4,5% pentru pensii.”
Mesajul de final din prezentarea economistului șef al BNR este un mesaj de atenționare și recalibrare a atentiei clasei politice. „E greu? Nu, dacă renunțăm la populism și respectăm populația educând-o în loc să o ducem cu zahărelul.”, a punctat Valentin Lazea, in cadrul Conferinței Anuale a AAFBR 2026.
Astăzi a avut loc Conferința Anuală a AAFBR 2026, un eveniment de tradiție și de referință pentru comunitatea financiar-bancară și economică din România.
Aflat la cea de-a XVIII-a ediție, evenimentul organizat de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) a avut ca tema „Reconfigurarea modelului de creștere economică al României în context european și global”.
BankingNews a fost partener media și în acest an.
