România nu traversează doar o perioadă de încetinire economică sau o recesiune temporară, ci se confruntă cu o problemă structurală mai profundă: pierderea competitivității. Acesta este unul dintre mesajele principale transmise de Ionuț Dumitru, economist-șef Raiffeisen Bank, în cadrul conferinței anuale AAFBR dedicate reconfigurării modelului de creștere economică al României.
În opinia sa, economia locală și-a epuizat motorul care a alimentat convergența ultimelor două decenii și are nevoie de reforme, investiții și costuri competitive pentru a evita o perioadă prelungită de creștere redusă.
Ionuț Dumitru: „România nu mai poate miza pe formula forță de muncă ieftină și bine calificată”
În deschiderea intervenției sale, economistul a spus direct că unul dintre avantajele istorice ale României începe să dispară.
„România nu are o problemă doar de încetinire economică temporară și recesiune, așa cum arată datele. Are o problemă mai profundă de competitivitate care s-a perpetuat și s-a accentuat în ultimii ani.
Practic, România și-a pierdut competitivitatea, iar modelul pe care România îl avea de creștere economică, ce se baza pe fraza pe care cu toții am rostit-o de zeci de ori -că suntem o economie cu forță de muncă ieftină și bine calificată – nu mai este valabil. Forța de muncă nu mai este ieftină pentru că salariile au crescut, iar la nivel de calificare nu cred că putem spune că mai avem același avantaj competitiv.”
Dumitru a subliniat că performanța României din ultimele două decenii nu trebuie ignorată. PIB-ul pe locuitor a urcat la aproximativ 78% din media Uniunii Europene, de la niveluri de 20–30% la începutul anilor 2000.
Totuși, avertismentul său este că această convergență rapidă a ascuns dezechilibre care acum ies la suprafață.
„Consumul populației pe cap de locuitor a ajuns la aproape 94% din media Uniunii Europene. Dar există un decalaj important între ceea ce producem și ceea ce consumăm.
În spatele acestei convergențe foarte rapide, economia românească a acumulat dezechilibre structurale mult mai mari, iar modelul pe care s-a bazat această creștere și-a atins deja limitele.”, a explicat celor prezenți economiștul sef al Raiffeisen Bank.
Industria pierde teren. „Economia rezistă prin consum și servicii”
Economistul a atras atenția că încetinirea economiei apare într-un context în care România continuă să funcționeze cu deficite foarte ridicate.
„Creșterea economică a încetinit la 2,3% în 2023, la 0,9% în 2024 și la 0,7% în 2025 – cifre foarte mici pentru o țară ca România. Și asta în condițiile unor deficite foarte mari. Economia încă rezistă datorită consumului și serviciilor, dar această structură economică devine tot mai fragilă. Economia nu poate susține convergența rapidă fără sectoare productive puternice.”
România se dezindustrializează
Potrivit acestuia, industria prelucrătoare este sectorul care transmite cel mai clar semnalul de alarmă.
„România a avut în ultimii 10 ani cea mai mare contracție a ponderii industriei prelucrătoare dintre statele analizate din regiune. Este un semnal serios de dezindustrializare. Industria este esențială pentru exporturi, productivitate, inovație și salarii mai mari sustenabile. Fără industrie puternică, convergența nu are decât să încetinească.”
Prețul energiei – cel mai dur avertisment din prezentare
Una dintre ideile cele mai apăsate din pezentare a fost legată de energie. Nu ca temă socială, ci ca problemă de competitivitate economică, așa cum a precizat Dumitru.
„România avea în trecut un avantaj competitiv important prin costurile mai reduse ale energiei și prin independența energetică mai bună. Însă în ultimii ani am avut printre cele mai mari creșteri ale prețurilor la energie electrică și gaze din Uniunea Europeană. Acest avantaj s-a redus puternic și ne-a deteriorat competitivitatea.”
Dumitru a explicat că impactul s-a văzut în special în industriile cu consum energetic ridicat.
„România au fost printre cele mai mari creșteri de prețuri la energie si gaze din Uniunea Europeană. Iar evident sectoarele unde gazul are o importantă la costul de producție – chimie, metalurgie, material, industrii cu marje reduse in general au avut o problemă cu acestă creștere, au avut cel mai mult de suferit”.
Însă, „energia nu este doar o problemă socială. Este o problemă majoră de competitivitate economică.”, a explicat apoi Ionuț Dumitru.
Salarii mai mari? Da. Dar susținute de productivitate
Economistul a fost legătura dintre salarii și productivitate.
„Nu este o pledoarie pentru salarii mici. Salariile trebuie să crească, este firesc. Dar trebuie să lucrăm pe partea de productivitate pentru a putea susține salariile mai mari.”
Datele prezentate arată că în perioada 2015–2025 salariile au crescut mult mai repede decât productivitatea.
„Salariile nominale au crescut în medie anuală cu 12,3%, iar productivitatea reală cu 3,2%. Acest decalaj s-a accentuat în timp.”
De asemenea, economistul a atras atenția și asupra rolului sectorului public care a contribuit la acest decalaj. Acesta subliniează că ar trebui să discutăm despre eficiența administrației publice și simplificarea administrativă.
„Avem un decalaj între salariile din sectorul public și cele din sectorul privat de aproximativ 46%, cel mai mare din Uniunea Europeană. Dacă ne uităm la administrația publică care include administrația publică și sectorul de apărare avem un decalaj de 77 %, cel mai mare decalaj din Uniunea Europeană. Noi ar trebui să avem o discuție despre cum creștem eficiența sectorului administrației publice, simplificarea administrativă, să facem un stat eficace, mai eficient, care să ajute economia privată.
Concluzia: România are probleme structurale foarte serioase
În concluzia prezentării, Ionuț Dumitru a punctat de ce economia romînescă nu performează azi, unde avem probleme structurale și ce putem schimba pentru ca acest model economic nu mai este unul vandabil.
„În concluzie, de ce economia noastră performează slab și nu ar trebui să ne surprindă să vedem o performanță slabă și în anii următori? Pentru că avem probleme structurale foarte serioase. Modelul bazat pe consum, deficite, costuri ridicate, investiții productive insuficiente, pierdere de competitivitate – nu mai poate fi susținut. Avem o serie de evoluții care ne arată clar că pierderea de competivitate a fost majoră”, a punctat Dumitru.
Dumitru: Fără scăderea prețului la energie avem o problemă uriașă
Acesta a mai susținut că România are nevoie de stabilitate fiscală, investiții, energie competitivă.
„Cred că România are nevoie în primul rând de stabilitate fiscală, de investiții, energie competitivă -fără scăderea prețului la energie, avem o problemă uriașă care nu cred că o putem rezolva”, a fost avertizarea oficialului.
„Aș spune că e nevoie de investiții majore în economie, absorbție de fonduri europene, debirocratizare, digitalizare. Nu avem doar o problemă de recesiune. Avem o problemă de competitivitate.” a mai punctat oficialul.
Dumitru: Avem nevoie de reforme
Economistul șef al Raiffeisen Bank a încheiat cu o formulă care poate rezuma întreaga prezentare:
„Fără industrie și exporturi puternice, fără îndoială convergența va încetini. Obiectivul nu este să avem o economie cu salarii mici. Obiectivul este să avem o economie cu productivitate mare care să susțină salarii mari și competitivitate ridicată.
Ca să facem asta avem nevoie de investiții, energie competitivă, infrastructură, un stat mai eficient, reindustrializare competitivă și, dacă ar fi să sintetizez într-un singur cuvânt, avem nevoie de reforme. Fiecare înțelege ce vrea prin reforme, dar trebuie să le facem.”
Astăzi a avut loc Conferința Anuală a AAFBR 2026, un eveniment de tradiție și de referință pentru comunitatea financiar-bancară și economică din România.
Aflat la cea de-a XVIII-a ediție, evenimentul organizat de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) a avut ca tema „Reconfigurarea modelului de creștere economică al României în context european și global”.
BankingNews a fost partener media și în acest an.

