Romania a ajuns la macrostabilitate si indeplineste toate cele cinci criterii de convergenta din Tratatul de la Maastricht, insa cu toate acestea nu poate adopta moneda euro nici peste doi ani, apreciaza guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu.
„In Romania este macrostabilitate, toate cele cinci criterii de la Maastricht sunt indeplinite, din coada am ajuns in frunte. Dar nu ne trebuie euforie. Si suntem iar intr-o stare de paradox: desi avem toate criteriile de la Maastricht indeplinite, nu putem sa vorbim despre trecerea la euro nici peste doi ani. Sprijinim si ideea de adoptare ca ancora, ca punct de catalizare, dar nu putem sa ne aventuram, pentru ca abordarea e riscanta. Toate cele cinci criterii sunt indeplinite, dar trebuie acum sa le pastram”, a afirmat Isarescu.
Bancherii: Romania are nevoie de crestere economica de 4%-5% pentru a adera la euro
Romania trebuie sa atinga si convergenta reala pentru a adopta euro, pe langa cea nominala, cu criteriile de la Maastricht indeplinite, avand nevoie de o crestere economica accelerata, de 5% pentru a adera in 2019, un obiectiv ambitios si nerealizabil fara politici eficiente, potrivit analistilor.
„Daca ne propunem sa intram in zona euro, nu se poate realiza decat continuand in mod accelerat acest proces de convergenta, care inseamna o crestere economica de 3%-4%, iar pentru trecerea la euro in 2019 ar trebui sa fie chiar de 5%”, a declarat joi economistul sef al BCR, Radu Craciun, citat de Mediafax.
El considera ca planul este foarte ambitios, exprimandu-si indoiala ca economia romaneasca poate ajunge la o astfel de crestere intr-un timp atat de scurt si ca Romania va reusi sa intre in zona euro in 2019.
Craciun, care este si presedinte al Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din Romania (AAFBR), a punctat ca, in istoria economiei romanesti, cresteri de 4%-5% au fost obtinute in contexte „deosebit de favorabile”, mai ales in ceea ce priveste mediul extern.
„Cu un context atat de favorabil este putin probabil sa mai intalnim, cel putin pe termen mediu, intr-un context in care apetitul de finantare al pietelor emergente, al Romaniei sa fie atat de mare precum investitiile straine directe din anii anteriori crizei”, a spus analistul.
Presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru, este de acord ca obiectivul de aderare la euro in 2019 este foarte ambitios si necesita un plan concret, cu pasii care trebuie urmati, dar si realizati pentru atingerea tintei.
„Ne trebuie o foaie de parcurs prin care ne stabilim ce lucruri avem de facut pana la momentul acela. Trebuie sa avem pe cineva la nivel guvernamental care sa se ocupe de acest lucru, sa-si asume acest obiectiv. In acest moment este asumat doar la nivel declarativ, nimeni nu si-a asumat cu tarie si irevocabil acest obiectiv. Pasul doi: care sunt pasii de urmat si cum facem sa fie si realizati, pentru ca planuri ne pricepem”, a afirmat Dumitru, care este si economist-sef al Raiffeisen Bank.
El a punctat ca, desi Romania are convergenta nominala, trebuie sa ajunga si la una reala, care este foarte problematica, reiterand ideea ca tarile care au aderat inainte aveau un PIB/capita de 60% din media zonei euro, in timp ce Romania se situeaza la circa 50%.
„Pentru a ajunge la nivelul de convergenta care le-a permis celor dinaintea noastra sa intre in zona euro avem nevoie intr-un interval foarte scurt de timp de o crestere economica foarte inalta”, apreciaza Dumitru.
Economistul sef al BRD, Florian Libocor, apreciaza ca Romania trebuie sa adere la euro doar atunci cand economia este pregatita. „Nici mai devreme, nici mai tarziu, ci atunci cand suntem pregatiti”, a spus Libocor.
In schimb, Valentin Lazea, economistul sef al Bancii Nationale, este de parere ca o tara poate atinge convergenta reala si dupa aderarea la euro, nu neaparat inainte, insa numai cu conditia unor politici „bune”. El a dat exemplul Slovaciei, care a avut politici bune dupa aderarea la euro si a continuat convergenta in interiorul acesteia. De asemenea, tari precum Grecia si Slovenia au convers dupa ce au intrat in zona euro, pentru ca au avut politici proaste anterior.
