Într-o eră în care câteva click-uri te pot aduce mai aproape de un credit, deciziile financiare responsabile nu mai sunt opționale. Îndatorarea sustenabilă, protejarea veniturilor în fața evenimentelor neprevăzute și atenția la riscurile digitale sunt parte din noul alfabet financiar.
Alina Plătică, Retail Loans Evaluation and Strategies Director în cadrul Garanti BBVA, explică ce înseamnă să accesezi un credit în cunoștință de cauză, cum să îți construiești un buget rezistent la situații neprevăzute și de ce educația financiară nu trebuie să lipsească în lumea bancară digitalizată.
BankingNews: Cum putem defini un grad de îndatorare sănătos și ce trebuie să luăm în calcul atunci când accesăm un credit?
Alina Plătică: Un grad de îndatorare sănătos nu se reduce la un procent fix, ci reflectă capacitatea reală a fiecăruia de a-și susține ratele lunare şi toate celelalte cheltuieli, fără a-și crea dezechilibre financiare. Când luăm în calcul contractarea unui credit, primul pas este să ne raportăm la veniturile stabile și previzibile, nu la bonusuri ocazionale sau la posibile majorări salariale. Acestea pot exista, dar nu oferă garanții. La fel de important este să anticipăm cum ar putea evolua cheltuielile noastre în timp, tocmai pentru a evita limite riscante, chiar dacă, din perspectiva gradului de îndatorare reglementat nu întâmpinăm niciun impediment. Prudența financiară înseamnă să ne împrumutăm ținând cont nu doar de prezent, ci și de ceea ce ar putea aduce viitorul.
BankingNews: Care sunt riscurile pe care trebuie să le anticipăm atunci când ne asumăm o obligație de plată pe termen lung?
Alina Plătică: Orice angajament financiar vine cu o doză de incertitudine. Chiar și în condiții aparent stabile, pot apărea situații care afectează capacitatea noastră de a rambursa creditul: pierderea locului de muncă/diminuarea veniturilor, creşterea ratei de dobândă, modificări ale cursului valutar sau cheltuieli personale neprevăzute. Mai ales în cazul creditelor cu dobândă variabilă, rata lunară poate crește în timp, iar dacă veniturile nu cresc sau cresc într-un ritm mai scăzut, presiunea financiară devine reală. Tocmai de aceea, este esențial ca bugetul personal să rămână flexibil și să includă o marjă de siguranță. Creditul nu ar trebui să ne aducă în punctul în care o singură schimbare sau eveniment neprevăzut ne destabilizează financiar.
BankingNews: Cum pot produsele de asigurare să aducă un plus de siguranță pentru cei care accesează un credit?
Alina Plătică: În cazul unui angajament financiar pe termen mediu sau lung, este important să ținem cont de posibilele evenimente care ne pot afecta veniturile pe parcurs. Produsele de asigurare oferă exact acel tip de protecție care contează în momente dificile. De exemplu, o asigurare de șomaj poate prelua plata ratelor pentru o perioadă, în cazul pierderii involuntare a locului de muncă. O asigurare de viață sau pentru incapacitate de muncă, fie că este temporară sau permanentă, poate proteja nu doar clientul, ci și familia acestuia. Dincolo de cifre și dobânzi, aceste polițe oferă liniște. În contextul actual, în care volatilitatea economică este o realitate, soluții de acest gen devin parte esențială a unei decizii de creditare responsabile.
BankingNews: Digitalizarea produselor bancare aduce beneficii, dar și noi riscuri. Ce ar trebui să știe clienții despre spoofing?
Alina Plătică: Spoofing-ul este o tehnică de fraudă prin care atacatorii se dau drept reprezentanți ai unei bănci, ai unei instituții publice sau ai unei companii cunoscute, folosind identități falsificate, cum ar fi adrese de e-mail, numere de telefon sau interfețe de site care par autentice. Scopul este să câștige încrederea victimei și să o convingă să divulge date personale, coduri de securitate sau să autorizeze acțiuni financiare. De cele mai multe ori, spoofing-ul este doar începutul unui scenariu mai complex, menit să determine victima să inițieze singură un transfer sau o operațiune în favoarea atacatorului.
Potrivit studiului KPMG Global Banking Scam Survey 2025, fraudele de tip authorised push payment (APP) reprezintă în prezent un fenomen larg răspândit la nivel global, cu tipologii persistente observate în toate regiunile analizate. Multe dintre aceste atacuri încep tocmai cu o formă de spoofing, fie vocal, fie digital, care imită foarte convingător o bancă sau o autoritate. Unele scenarii sunt extrem de elaborate, incluzând documente false, apeluri succesive și o presiune constantă de a acționa rapid. Scopul final este același: obținerea controlului asupra conturilor sau fondurilor victimei.
Din păcate, mulți utilizatori devin vulnerabili pentru că nu verifică sursa înainte de a reacționa. De aceea, este important să dezvoltăm un set de reflexe digitale sănătoase: să nu oferim niciodată date confidențiale la telefon, să nu accesăm linkuri suspecte și să verificăm mereu autenticitatea mesajelor primite. Mesajul nostru pentru clienții Garanti BBVA și nu numai este acela că, într-un mediu financiar tot mai digitalizat, vigilența nu este opțională, ci este o parte esențială a siguranței noastre financiare.
BankingNews: Cum pot fi protejați clienții în acest context digital tot mai complex?
Alina Plătică: Protecția clienților presupune un efort comun: infrastructură solidă de securitate asigurat de instituțiile de credit, precum și un nivel crescut de conștientizare din partea utilizatorilor. Atât banca, cât și clientul sunt responsabili de securitatea financiară, având roluri complementare în protejarea resurselor și informațiilor personale. La Garanti BBVA investim constant în soluții de protecție cibernetică și în instrumente de autentificare avansată, precum și în inițiative care urmăresc să informeze și să responsabilizeze clienții.
Pe de altă parte, studiul KPMG citat anterior evidențiază faptul că metodele tradiționale de avertizare își pierd din eficiență, în condițiile în care mulți utilizatori ajung să se confrunte cu o „oboseală informațională”. Acest fenomen face ca mesajele de siguranță digitală să își dilueze impactul, iar clienții să devină mai puțin receptivi la alertele repetate privind riscurile online. În acest context, metodele de avertizare vor trebui să evolueze si sa devină mai creative și mai targetate, adaptându-se în permanență comportamentului utilizatorilor. Cu toate acestea, educația financiară rămâne esențială, iar cea mai sigură apărare va fi întotdeauna spiritul critic: nu oferim date personale la telefon, nu accesăm linkuri din surse nesigure și nu acționăm sub presiune.
BankingNews: La final, care ar fi principalele recomandări pentru un client care vrea să se împrumute responsabil, în 2025?
Alina Plătică: În actuala perioadă, care aduce cu sine multiple provocări economice, gestionarea unui angajament financiar pe termen lung necesită o abordare responsabilă și bine fundamentată. Pe măsură ce economiile și veniturile pot fluctua din diverse motive, este esențial ca deciziile financiare să fie luate ținând cont de un buget stabil şi corect dimensionate. Garanti BBVA oferă soluții financiare flexibile, adaptate nevoilor fiecărui client, și încurajează o planificare financiară riguroasă, care să permită gestionarea riscurilor și protejarea stabilității financiare.
Educația financiară este primul filtru care face diferența între o decizie bună și una riscantă. Un credit nu înseamnă doar să te încadrezi la o anumită sumă a creditului, ci să înțelegi ce presupune acel angajament în timp: cum evoluează costurile, ce se întâmplă dacă veniturile scad, ce opțiuni ai dacă apar cheltuieli neprevăzute, ce se întâmplă dacă ratele nu sunt achitate conform prevederilor contractuale. Cu cât oamenii înțeleg mai bine aceste mecanisme, cu atât iau decizii mai realiste, care răspund nevoilor acestora dar nu pun presiune inutilă pe buget.
În era în care multe interacțiuni financiare se desfășoară online, educația financiară trebuie să includă obligatoriu și elemente de igienă digitală: cum recunoaștem tentativele de fraudă, de ce nu trebuie să ne bazăm exclusiv pe aparențe, cum protejăm accesul la aplicațiile bancare. Dincolo de gestionarea bugetului, vorbim despre un set de reflexe care pot face diferența între o finanțare sustenabilă și o vulnerabilitate majoră.
