În timp ce în România s-a discutat intens introducerea unei taxe pe tranzacțiile bancare, două state europene au deja o experiență concretă în aplicarea unor astfel de măsuri: Ungaria și Slovacia. Deși urmăresc aceleași obiective fiscale, cele două modele diferă semnificativ, iar efectele asupra economiei merită analizate atent.
Ungaria: sistem funcțional din 2013, dar cu efecte colateral
Ungaria a introdus taxa pe tranzacțiile bancare în 2013, după adoptarea legii în 2012. Structura comisioanelor s-a mai schimbat, dar la ora actuală prevede:
-0,3% pentru transferuri și plăți cu cardul, plafon de 10.000 HUF (~25 euro);
-0,6% pentru retragerile de numerar, fără plafon;
-taxe suplimentare pentru conversii valutare, introduse din 2024.
La bugetul Ungariei, această taxă generează anual venituri de 150 – 200 miliarde HUF (aprox. 380 – 500 milioane euro), reprezentând circa 0,25% – 0,3% din PIB.
Efecte secundare în Ungaria: oamenii folosesc tot mai mult banii cash și scade intermedierea financiară
Însă efectele secundare au fost rapide, arată datele studiate de BankingNews.ro. Potrivit analistului fiscal Ariel Schönherr, ale cărui observații apar într-un material al firmei de avocatură Schönherr Rechtsanwälte, taxa pe tranzacții bancare din Ungaria «determină atât companiile, cât și populația să utilizeze numerar (…) iar 80% din totalul tranzacțiilor au fost efectuate în numerar».”
La rândul său, un raport FMI din 2019 sublinia că „cererea de numerar a devenit mai sensibilă la variațiile de venit în Ungaria după anul 2012”, reflectând astfel impactul taxei asupra intermedierii financiare.
Slovacia, taxă aplicabilă din 2025
Slovacia a ales o abordare ușor diferită, aplicabilă din aprilie 2025, arată datele studiate de BankingNews.
-0,4% pentru transferuri bancare, plafon de maximum 40 euro/tranzacție;
-0,8% pentru retragerile de numerar, fără plafon;
-2 euro pe an pentru fiecare card de business emis.
La momentul adoptării legii, Ministerul de Finanțe slovac estima venituri de 250 – 300 milioane euro anual, reprezentând aproximativ 0,2% – 0,25% din PIB-ul Slovaciei.
Cât ar putea încasa România dintr-o taxă pe tranzacțiile bancare?
În România, forma vehiculată prevede aplicarea unei taxe fixe între 1 leu și 3 lei pentru fiecare tranzacție bancară, indiferent de valoarea sumelor transferate. În spațiul public circulă în prezent mai multe estimări privind potențialul de venituri bugetare generate de o eventuală taxă pe tranzacțiile bancare.
Surse citate de Profit.ro, Jurnalul.ro și alte publicații susțin că, la un volum total anual de tranzacții de aproximativ 25.000 miliarde lei (care include și transferurile interbancare mari, operate prin sistemul ReGIS), aplicarea unei cote de 0,2% ar putea aduce la buget până la 50 miliarde lei anual. Această sumă ar echivala cu aproape 4% din PIB, devenind rapid una dintre cele mai mari surse de venituri fiscale.
Dacă însă autoritățile ar decide extinderea taxei și asupra plăților interbancare de mare valoare – care pot include tranzacțiile dintre bănci, plățile companiilor de stat, companii mari, titluri de stat, operațiuni valutare etc.), atunci sumele colectate ar crește semnificativ, dar cu riscuri majore pentru funcționarea sistemului bancar și pentru stabilitatea financiară generală.
Taxa pe tranzacții bancare vine cu riscuri economice și efecte pe termen lung
Pe termen scurt, asemenea taxe aduc venituri rapide la buget, dar pe termen lung vor distorsiona comportamentul financiar al populației și companiilor. Creșterea utilizării numerarului, scăderea intermedierii bancare, migrarea parțială a unor plăți în afara circuitului bancar oficial, deci reducerea gradului de bancarizare sunt consecințe deja observate în Ungaria. Pentru mediul de afaceri, mai ales în zona IMM-urilor, costurile suplimentare generate de taxare pot afecta competitivitatea și investițiile.
Acesta este și motivul pentru care majoritatea statelor europene au evitat introducerea unor taxe directe pe tranzacțiile bancare curente, preferând să mențină stabilitatea sistemului financiar și să încurajeze utilizarea plăților pentru a combate evaziunea fiscală.
Citeste si
