Taxa pe tranzacțiile bancare ar putea readuce coada la bancomat, ca în anii 2000! Cozile imense în fața băncilor doar în ziua de salariu, când românii își retrăgeau integral veniturile, ar putea redeveni o realitate.
În contextul presiunilor tot mai mari de reducere a deficitului bugetar, Statul ia în calcul introducerea unei taxe pe tranzacțiile bancare. Discuțiile au loc în cadrul negocierilor de la Cotroceni pentru formarea noului guvern și impicit adoptarea unor măsuri fiscale de reducere a deficitului bugetar.
Potrivit economiștilor, introducerea taxei pe tranzacțiile bancare riscă să descurajeze plățile electronice și să reactiveze circulația numerarului, cu efecte asupra digitalizării, incluziunii financiare și combaterii evaziunii.
Noua taxă ar fi practic fi un comision perceput de stat, nu de bănci. Conform surselor Profit.ro, nivelul propus ar fi de 1 leu pentru tranzacții sub un anumit prag și de 3 lei pentru sumele care îl depășesc.
Cum s-ar aplica taxa pentru clienții persoane fizice
În prezent, majoritatea clienților persoane fizice nu plătesc comisioane băncilor atunci când fac plăți cu cardul la comercianți, ci doar pentru anumite operațiuni precum transferurile interbancare sau plățile prin sistemul Transfond (Operatorul Sistemului Electronic de Plăți din România).
Dacă noua taxă ar fi introdusă, aceasta ar funcționa practic ca un comision suplimentar aplicat fiecărei tranzacții non-cash: de fiecare dată când un client ar achita o factură, ar face un transfer bancar sau ar efectua o plată electronică, ar plăti suplimentar între 1 și 3 lei direct către bugetul statului.
Ce arată experiențele din alte țări
Deși guvernul analizează această taxă ca sursă suplimentară de venit la buget, analizele și experiențele internaționale arată că măsura nu a generat efectele dorite acolo unde a fost aplicată. Din contră, efectele au fost în multe cazuri contraproductive.
„Taxa a funcționat temporar în Brazilia, a fost menținută cu dificultate în Columbia și Argentina, dar nicăieri nu a reprezentat un real succes”, explica Alexandru Nazare, membru CA al BNR.
Pentru populația care își primește veniturile pe card și efectuează plăți regulate prin bancă o astfel de taxă s-ar traduce într-un cost suplimentar direct aplicat fiecărei operațiuni. Cei mai afectați ar fi clienții cu venituri mici, spune fostul Ministru al Economiei şi Finanţelor din România.
„Cei care au reușit să evite taxa au fost, în general, persoanele cu venituri mari sau cu un nivel ridicat de sofisticare financiară – în timp ce cei cu venituri mici, care își încasează salariul pe card și îl cheltuiesc aproape integral, ar fi cei mai afectați”, avertizează Alexandru Nazare, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României.
Nazare atrage atenția că, în țările unde astfel de micro-taxe au fost implementate, s-au observat efecte colaterale precum: migrarea către numerar, criptomonede sau conturi offshore; scăderea gradului de digitalizare; stimularea economiei gri și, în unele cazuri, chiar încurajarea evaziunii fiscale, în loc să o reducă.
Provocări administrative și riscuri politice
Un alt risc major identificat este cel administrativ. „Este aproape inevitabil ca statul să fie nevoit să stabilească o listă de excepții – cum ar fi, de exemplu, plățile publice. Însă tocmai acest proces de definire a excepțiilor riscă să devină complicat, arbitrar și vulnerabil politic”, a adăugat Alexandru Nazare.
Mai mult, chiar dacă ar fi adoptată, implementarea taxei nu ar putea începe imediat. „O astfel de măsură nu ar putea intra în vigoare mai devreme de 2026, deci nu ar aduce beneficii bugetare în acest an”, a mai precizat Nazare.
Impact asupra mediului de afaceri și incluziunii financiare
Pentru mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri, taxa ar genera costuri suplimentare la fiecare tranzacție bancară, de la plățile către furnizori, la cele către stat și angajați. În încercarea de a limita impactul, firmele ar putea recurge la compensări directe, reducerea numărului de plăți sau chiar revenirea la numerar, ceea ce ar stimula indirect economia gri.
„Costul s-ar transfera în prețuri, iar comportamentul firmelor s-ar putea modifica prin reducerea numărului de tranzacții sau recurgerea la compensări directe, ceea ce ar putea frâna intermedierea financiară”, avertizează Alexandru Nazare.
Este evident că această nouă măsură riscă să afecteze progresele realizate în zona incluziunii financiare. Populația cu venituri mici, care utilizează predominant cardul pentru plățile curente, ar suporta o povară fiscală disproporționată. În plus, costurile suplimentare ar putea descuraja bancarizarea unor categorii vulnerabile și ar frâna digitalizarea sistemului financiar, cu efecte contrare obiectivelor urmărite în ultimii ani de autorități și de sectorul bancar.
Taxa pe tranzacții bancare și creșterile de impozite, doar scenarii
În acest moment, guvernanții susțin că nu există încă o decizie finală. Mai mult, după apariția ei in mass-media, ideea a fost respinsă deja de tot mai multe voci din economie dar și din partidele politice ca USR, PNL și PSD.
Surse din piața afirmă că propunerea a fost făcută de mai multe formațiuni politice, dar Alexandru Muraru, deputat PNL acuză UDMR pentru propunerea acestei soluții, în direct la Digi 24.
EDUBanking
Intermedierea financiară în România reprezintă un aspect crucial pentru dezvoltarea economică, referindu-se la procesul prin care fondurile sunt transferate de la economisitori la investitori, facilitând creșterea economică. În România, gradul de intermediere financiară este relativ scăzut comparativ cu media Uniunii Europene, cu indicatori mai mici decât în alte țări membre.
Spre exemplu, multe firme se bazează pe finanțarea non-bancară și comercială, cum ar fi creditul furnizorilor, sau rămân nebancabile.
Despre cum ne afectează citești AICI
