Educaţia financiară din România se află la un nivel modest, ţara noastră ocupând locul 124 din 143 într-un clasament global de evaluarea a statelor în funcţie de nivelul de educaţie financiară, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, Cornel Coca Constantinescu, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, responsabil pe Sectorul Instrumentelor şi Investiţiilor financiare.
Acesta susţine că nivelul redus de educaţie financiară nu este o figură de stil, ci o realitate cu consecinţe economice şi sociale
„Nivelul redus de educaţie financiară nu este o figură de stil, ci este o realitate cu consecinţe economice şi sociale. Educaţia financiară în România se află la un nivel modest, relevat de studii realizate la nivel internaţional, în care România ocupa locul 124 din 143 într-un clasament global de evaluarea a statelor în funcţie de nivelul de educaţie financiară. În contextul mediului economic tot mai complex, al creşterii gradului de intermediere financiară la nivel internaţional şi al deciziilor pe care trebuie să le ia cetăţenii cu privire la administrarea veniturilor şi cheltuielilor, educaţia financiară a devenit o prioritate. Instituţiile şi autorităţile de supraveghere financiară, cât şi societăţile care activează în pieţele financiare au demarat în ultima perioada activităţi şi programe coerente şi integrate pe termen lung, care să conducă la creşterea nivelului de educaţie şi incluziune financiară.
…
Apreciem că domeniul educaţiei financiare necesită un plan cu acţiuni diferite pe termen lung, care să includă campanii de informare, cursuri, având drept ţintă anumite segmente ale populaţiei adulte, astfel încât să conducă la îmbunătăţirea cunoştinţelor şi competenţelor financiare.
…
Deficitul de educaţie financiară se reflectă prin necunoaşterea unor noţiuni simple, precum dobânda compusă, sau riscurile care sunt acoperite de o „asigurare de casă”. Multe sectoare economice sunt afectate într-o măsură mai mare sau mai mică de lipsa cunoştinţelor cu privire la caracteristicile şi riscul instrumentele financiare. Acest fapt vulnerabilizează deopotrivă consumatorii prin luarea unor decizii eronate, cât şi pieţele financiare, prin diminuarea masei critice de clienţi, care ar permite printre altele reducerea unor costuri şi consolidarea instituţiilor financiare, ” afirma vicepresedintele ASF pentru Agerpres.ro.
