Anul 2026 va fi unul de încercare pentru economia României, avertizează CFA Society România, într-o analiză macroeconomică semnată de Adrian Codirlașu și Alexandra Smedoiu. Creșterea economică va rămâne modestă, în jurul a 0 – 0,5% anul viitor. Totodată, inflația și dobânzile rămân ridicate iar leul ar putea depăși pragul de 5,15 lei/euro. În lipsa fondurilor europene, riscul de recesiune rămâne real, se mai arată în analiza consultată de BankingNews.ro.
CFA: 2026 va fi un an dificil. Cum ne putem salva economia?
Astfel, din analiza CFA reiese clar că anul viitor va fi unul dificil, tensionat pentru economia României, aflată între presiunea fiscală internă și nevoia de finanțare externă. Relansarea va depinde de absorbția fondurilor europene, digitalizarea administrației fiscale și de stabilitatea politică post-electorală.
„România are nevoie de predictibilitate fiscală și de reforme reale pentru a-și recâștiga potențialul de creștere”, subliniază Adrian Codirlașu, președintele CFA Society România.
Datele CFA, pe scurt
România, aproape de stagnare economică. Cum evităm recesiunea?
Datele economice pentru 2025 arată deja o economie care bate pasul pe loc, cu o creștere de doar 0,3% în primul semestru, susținută mai ales de consumul privat și investiții. Pe de altă parte, exporturile nete au tras în jos produsul intern brut.
Pentru 2026, analiștii CFA estimează o creștere economică de cel mult 0,5%, în condițiile în care puterea de cumpărare va continua să scadă, iar fiscalitatea va crește.
Pentru anul viitor, cheie pentru o creștere economică sunt fondurile europene, susțin economiștii.„Economia va continua să fie afectată de o politică fiscală prociclică și de inflația persistentă. Accesarea fondurilor europene rămâne esențială pentru relansarea creșterii din 2027”, se arată în raport.
Noi valuri de taxe și efecte asupra inflației
După majorarea TVA de la 19% la 21% în 2025, raportul prevede noi creșteri de taxe anul viitor:
TVA ar putea urca la 22% în 2026, în paralel cu restrângerea cotelor reduse (ex: HoReCa);
Taxarea dividendelor și câștigurilor de capital va crește de la 10% la 16%;
Accizele la energie și carburanți ar putea fi din nou majorate;
Impozitele pe proprietate vor fi revizuite, însă impactul în buget rămâne redus (sub 0,1% din PIB).
„Creșterile de taxe fără o reducere a cheltuielilor publice sunt nesustenabile. Ele pun presiune suplimentară pe consum și pe mediul privat”, avertizează specialiștii CFA România.
Inflația și dobânzile rămân ridicate
Inflația va rămâne la cote înalte, în jurul a 6–7% la final de 2026, alimentată de majorările fiscale și de dezechilibrele bugetare.
Dobânzile de politică monetară ar putea fi reduse cel mult cu 0,25 – 0,5 puncte procentuale în a doua parte a anului, doar dacă economia intră în recesiune.
„România ar putea înregistra din nou dobânzi reale negative, ceea ce reduce eficiența politicii monetare și accentuează presiunile inflaționiste”, explică analiștii în cadrul analizei.
Leul se depreciază, cursul euro urcă spre 5,20 lei
După o perioadă de stabilitate artificială în jurul valorii de 4,97 lei/euro, cursul ar putea atinge în 2026 niveluri de 5,15–5,20 lei/euro, în linie cu diferențialul de inflație dintre România și zona euro.
Scenariile de risc includ o depreciere mai accentuată, dacă România este retrogradată la categoria „non-investment grade” sau dacă tensiunile politice interne cresc.
Construcțiile rezistă, IT-ul stagnează
Pe partea sectorială, construcțiile rămân printre puținele motoare ale economiei (+12% în 2025), însă creșterea va încetini în 2026 din cauza reducerii investițiilor publice și a scăderii puterii de cumpărare.
Sectorul IT, odinioară un motor al PIB, înregistrează o scădere pe fondul tranziției spre inteligența artificială și al restructurărilor din companiile mari de tehnologie.
Piața muncii: salarii sub presiune, productivitate în scădere
Deși șomajul nu va crește semnificativ, salariile reale vor continua să scadă, în contextul inflației și al reducerii cererii. România rămâne cu una dintre cele mai mari diferențe de participare pe piața muncii între femei și bărbați din UE, iar demografia pune presiune tot mai mare pe sistemul public.
Costul mediu al muncii s-a apropiat deja de cel din Europa Centrală (la doar 10-15% distanță), ceea ce reduce competitivitatea și descurajează investițiile.
Principalele riscuri identificate de economiștii CFA:
-instabilitate politică și fiscală;
-deficit bugetar ridicat (peste 8% din PIB);
-inflație persistentă și curs în depreciere;
-posibilă retrogradare a ratingului de țară;
-riscul neaccesării fondurilor europene din lipsa reformelor.
