31 mai 2016 este o dată specială pentru Asociația Română a Băncilor, care împlinește 25 de ani de la înființare. În 1991, la inițiativa a 14 bănci, ARB își începea activitatea, cu menirea de a reprezenta, într-o poziție comună, interesele industriei de profil. Pentru a marca acest eveniment aniversar, membrii Consiliului Director al Asociației Române a Băncilor au venit în fața presei, formulând câteva aprecieri despre istoria postdecembriată a sistemului bancar, încărcată de numeroase puncte de reper.
Chiar dacă tema conferinței de presă asigura cadrul unor discuții retrospective și, implicit, a unor proiecții despre viitorul sistemul bancar românesc, subiectele arzătoare ale prezentului, generate în special de legea privind darea în plată, transparanța și comunicarea bancherilor, procesul de educație financiară și evoluția încrederii românilor în bănci, au ținut capul de afiș pe toată perioada sesiunii de întrebări și răspunsuri.
De altfel, pe parcursul discursului său, Sergiu Oprescu, președintele Asociației Române a Băncilor, a ținut să sublinieze faptul că organizația își va asuma tot mai mult rolul de comunicator, încercând în acest fel să vină în întâmpinarea opiniilor exprimate de clienți referitoare la opacitatea domeniului bancar. Totodată, această entitate, ce reprezintă în prezent 37 de bănci, va apăsa pedala educației financiare pentru a asigura un cadru sănătos pentru dezvoltarea industriei serviciilor financiar-bancare.
Cele mai importante declarații
Sergiu Oprescu, președinte Asociația Română a Băncilor și președinte Alpha Bank: „Pe lista provocărilor industriei bancare, avem provocarea identificată inclusiv în Raportul de Stabilitate, și anume să există un risc sistemic sever determinat de cadrul juridic incert și impredictibil. Acest cadru juridic poate să impacteze asupra buffer-ului de capital și ca atare să preia din capacitatea de creditare ulterioară a sistemului. O altă provocare este legată de tratamentul legislativ discriminatoriu în zona bancară pentru investitorii din România, în comparație cu alte state UE cu afectarea capacității de creditare. De asemenea, avem presiunile asupra modelului de business al băncilor și creșterea nivelului de educație financiară și al încrederii. Climatul de încredere este esențial în scopul unei creditări sustenabile pentru dezvoltarea economiei României”.
Radu Grațian Ghețea, președinte de onoare Asociația Română a Băncilor și președinte CEC Bank: ”România a trebuit să reinventeze bankingul în sistemul bancar. Ce facem noi acum este foarte aproape, dacă nu identic, cu ceea ce se întâmplă în băncile și în țările din Uniunea Europeană și nu numai. A fost o perioadă în care a trebuit să creăm acea simbioză între cunoștințele bancherilor locali și mai ales experiența bancherilor care veneau din alte țări, cu altă educație și experiență”.
Sergiu Oprescu, președinte Asociația Română a Băncilor și președinte Alpha Bank: „Sistemul bancar din România nu poate fi deconectat de la realitățile europene și globale. Există acele nivele de alertă pe care noi, la nivel responsabil trebuie să le avem, cu privire la diversele pericole care pot să apară. Nu în ultimul rând reglementarea, nevoia de reglementare sau poate, în anumite condiții, de supra-reglementare mai sunt câteva arii care mai așteaptă definiții și implementări. Vorbim despre acel Total Loss Absorbtion Capacity care nu este încă definit foarte clar la nivel global”.
Florin Dănescu, președinte executiv Asociația Română a Băncilor: „ARB concentrează toate băncile din România. Drumul parcurs de industria bancară din România este legat indisolubil de mersul economiei românești, în această perioadă, dar și al societății românești. Oricât de mari ar fi așteptările noastre pentru viitor, dar și dezamăgirile pentru trecut, sunt convins că este ușor de observat că România a avut progrese remarcabile, în acești 25 de ani, datorate și industriei bancare. Contribuția sistemului bancar este cu atât mai clară cu acesta este unul dintre puținele din Europa care nu a solicitat și nu a primit bani publici pentru sprijin. Asta denotă o formă de profesionalism. În aceste condiții, băncile din România, pe cont propriu, își îndeplinesc rolul de intermediar financiar al economiei românești, în proporție de 90%, și rămâne cel mai mare finanțator al economiei și societății românești”.
Sergiu Oprescu, președinte Asociația Română a Băncilor și președinte Alpha Bank:”Băncile din România sunt printre codaşele Europei din punct de vedere cantitativ, dacă ne referim la ponderea creditului neguvernamental în PIB, şi printre fruntaşe din punct de vedere calitativ, privind din perspectiva capitalului. Raportul credite -depozite este subunitar de 87%. Ne finanţăm creşterea creditării din resurse proprii”.
Florin Dănescu, președinte executiv Asociația Română a Băncilor: „În România, cota creditării în Produsul Intern Brut este de 32%, în timp ce media europeană este de 120%. Acest indicator ar reflecta nevoia de creditare mai multă, folosirea multiplicatorului de creditare pentru orice economie. Atunci, probabil, că ar trebui să întrebăm sistemul bancar românesc despre ce măsuri trebuie luate în acest sens. Până astăzi, industria bancară din România a atins cifra maximă, la un moment dat, de 53 miliarde de euro credit guvernamental. Acest credit nu trebuie privit numai ca neperformanță, la un moment dat, dar și prin faptul că acest credit a sprijinit oamenii să-și cumpere o casă, să-și construiască o casă, să-și îmbunătățească mereu cultura personală sau profesională, apoi firmele, mediul de afaceri a fost sprijinit prin această creditare, s-au creat locuri de muncă. Pentru aceasta, băncile și-au asumat riscuri ale clienților săi — persoane fizice și juridice, care, la un moment dat, au atins prin neperformanță cifra de 23%. Astăzi vorbim de o cifră de 13%”.
