Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României, a afirmat că ieri nu fost vorba despre un atac speculativ, aşa cum spun unele voci din piaţă, dar a admis că au existat anumite presiuni pe cursul valutar leu/euro.
„Atac speculativ este mult spus, dar a fost o situaţie tensionată, mai ales la încheierea zilei de tranzacţionare de marţi am avut o anumită presiune pe curs, care l-a dus la 4,77 – 4,78. În timpul zilei, când piaţa internă a fost mai activă, s-a mai echilibrat acest curs spre 4,75. Sunt multe elemente ce influențează cursul”, a explicat Dan Suciu la Digi24.
Piaţa valutară traversează o perioadă de reaşezare a echilibrului între dobândă şi curs, pe fondul unui deficit de credibilitate, care îngrijorează mai mult ca orice, mai spune purtătorul de cuvânt al Băncii Centrale.
„A rezultat o lipsă de credibilitate pentru investitorii care au dețineri în lei și care renunță la ele. De aici vine presiunea creată în aceste zile, de lipsa de credibilitate. Leul este o moneda convertibilă, plătim în străinantate cu cardul în lei fără nicio problemă, deci moneda națională se tranzacționează pe o piață largă, nu numai pe piața românescă. De aceea credibilitatea situației locale este extrem de importantă în setarea așteptărilor. Pierderea de credibilitate a dus la această situație”, este mesajul venit transmis de BNR prin vocea lui Dan Suciu.
El a pecizat că există o problemă legată de starea aşteptărilor investitorilor, în condiţiile în care se vorbeşte din ce în ce mai des de dobânda de 2% din OUG 114. „Se vorbeşte de o dobândă de 2% care este alta decât dobânda pieţei, alta decât dobânda BNR, şi orice investitor îşi face calcule şi vede că socoteala iniţială nu mai seamănă cu cea de acum şi începe să privescă cu oarecare preocupare ce se întâmplă aici. În contextul dat, avem acest echilibru care trebuie resetat şi regăsit şi pe piaţa valutară şi pe piaţa interbancară a dobânzilor. Sunt pieţe vitale şi trebuie să îşi seteze un nou echilibru între dobânzi și curs, dar şi la nivelul fiecărei pieţe în parte. Nu la nivelul cu care eram obişnuiţi, dar nici la nivelul pe care şi l-ar dori unii, prin ordonanţă sau lege. Dobânda nu se setează prin lege. Se setează de piață, vrând nevrând. Depinde de inflație, depinde de condițiile economice din piața respectivă”, a mai spus Dan Suciu.
Politică intenționată de devalorizare a leului, generată de măsurile guvernamentale
Și profesorul Bogdan Glăvan apreciză că nu a fost vorba de un atac speculativ. Acesta explică cum politicile guvernamentale intenționate au dus la evoluția cursului valutar leu/euro din prezent.
„Prețurile nu sunt determinate de cineva, sunt rezultatul politicilor economice ale Guvernului. Când avem inflație nu e vina unor speculanți, e derizoriu. Prețul este rezultanta unor acțiuni din economie. Dar e ușor și simplist să dai vina pe cineva, pe traderi, pe speculanți. În esență, vorbim de valoarea monedei autohtone, nu poate fi alta în raport cu valoarea altor monede decît este pe plan intern. Puterea de cumpărare se reflectă și pe plan intern și pe plan extern și este aceeași. Dacă scade pe plan intern, firesc avem devalorizare în raport cu alte monede. Leul cade pentru că politica monetar-bugetar expansionistă care a injectat bani în economie, care a stimulat consumul și care a provocat inflația duce evident la ieftinirea monedei naționale. Este o politică intenționată de devalorizare”, apreciază profesorul de economie.
Dacă Banca Națională ar dori să țintuiască cursul de schimb, dobânzile ar crește rapid. „Cum BNR vinde valută, leii dispar din piață. Asta ar duce imediat la cresterea rapidă a dobânzilor. Deci, oricum o dai, iese prost”, lămurește Bogdan Glăvan.
De ce nu poate BNR să vândă valuta din rezervă? Pentru că acest lucru ar duce la majorarea dobânzilor la lei (ROBOR). Demersul nu este ușor de pus în practică din cauza ordonanței 114/2018. Potrivit profesorului de economie, taxa pe lăcomie aplicată băncilor atârna greu în luarea unei astfel de decizii.
„Guvernul a venit cu o taxă asupra băncilor care depinde de nivelul dobânzilor. Deci, dacă BNR procedează ca la carte, țintuind cursul, va aduce o povară imensă pe umerii băncilor. Mai exact, va confisca total profitul băncilor, ceea ce înseamnă automat falimente bancare. Și nu cred că ne dorim asta”, a mai menționat Bogdan Glăvan la Digi24.
