Creșterile de prețuri din România sunt semnificativ mai mari decât prognoza anterioară a Băncii Naționale a României, în principal din cauza scumpirilor la energie, gaze și combustibili, deci avem „doar un puseu inflaționist venit din prețurile la energie care au luat-o razna din motive obiective și subiective, dar în anul care vine, mai ales în partea a doua vom avea o temperare”, a declarat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Centrale.
Prezent în studioul Digi24, reprezentantul BNR a ținut să explice cum am ajuns la inflația de 5%, care sunt cauzele și cum poate interveni instituția pentru a tempera valul de scumpiri. Mai mult, Dan Suciu a ținut să puncteze că aceste creșteri globale de prețuri au fost dublate în România de liberalizarea pieței care însă nu a fost administrată corect de instituțiile statului.
„Prețurile la combustibili s-au dublat, barilul era la 40 de dolari în iunie, acum este undeva la 80 de dolari. La gaze avem o dublare a costului, deci toate s-au întâmplat pe plan mondial. La noi au fost dublate aceste tendințe de o liberalizare a prețurilor mult întârziată. Și o dezorganizare a procesului de liberalizare pe care am constatat-o. Suntem în ultima perioadă de liberalizare, am mai făcut pași în acesta etapă, dar acum a coincis această liberalizarea cu boom-ul economic de după pandemie. În momentul în care a pornit economia cu motoare din ce in ca mai încinse, evident că acest consum de energie a fost crescut, deci prețurile cresc automat – de aici creșterile globale. La aceaste tendințe s-au adăugat liberalizarea și incapacitatea probabilă a instituțiilor românești de a administra corect acest proces” a explicat Dan Suciu.
Există și vești bune. Potrivit datelor BNR citate de purtătorul de cuvânt, cele mai multe dintre scumpiri s-au produs deja și nu mai sunt așteptate alte creșteri de prețuri. Însă, din toamnă, când consumul va crește, și facturile vor crește. „Partea bună, dacă o pot numi așa, este că marea parte dintre aceste scumpiri s-au produs deja. Evident că vor fi resimțite mai mult în toamnă pentru că atunci va fi consumul mai mare. Deci din toamnă, ne așteptăm ca ponderea în facturi să fie mai mare. Sperăm ca aceste creșteri de prețuri să se mai tempereze”, a menționat Dan Suciu.
Întrebat despre o evntuală creștere a inflaței, reprezentantului BNR a precizat că ținta va fi revizuită în luna noimebrie, însă „calculele actuale ale BNR duc la o valoare de 5,6%, în decembrie 2021. Trebuie notat acest lucru, este o inflație tranzitorie. Din ianuarie, dacă prețurile la energie stagnează, vom avea o scădere a indicelui de inflație și intrarea în tință în partea a doua a anului. Din perspectiva BNR, considerăm că este doar un puseu inflaționist venit din prețurile la energie care au luat-o razna din motive obiective și subiective, dar în anul ce vine, mai ales în partea a doua vom avea o temperare”.
BNR nu poate interveni pe componenta prețurilor administrate. Însă, Banca Națională poate să tempereze celelalte așteptări de prețuri, mai ales să ancoreze inflația în jurul acestei valori de 5%. Cum o poate face?
Dan Suciu a explicat setul în 3 pași ale măsurilor adoptate de BNR, cuprinse într-un ”protocol medical de tratare a inflației”, așa cum l-a descris purtătorul de cuvânt. „Trebuie să spunem că noi deja suntem în acest protocol. Primul pas, mai ales în situația pandemică și economică complicată a fost să încetăm achiziția de titluri de stat. Am intervenit în piață în cursul anului trecut prin metode neortodoxe, să spunem așa, cumpărând titluri de stat pentru a avea lichiditate, pentru a fi bani la dispoziția statului. Am oprit acel protocol. Al doilea pas este să controlăm lichiditatea din piață. Am anunțat deja acest lucru, că ținem ferm lichiditatea sub control. Suntem în acest proces, deocamdată el funcționează rezonabil în termenii noștri, considerăm că este satisfăcător pentru situația dată. Al treilea pas este cel de creștere al dobânzii. Este cel mai important instrument, nu am intrat în acest proces și încercăm să ținem cât se poate dobânda la acest nivel. De ce? În momentul în care am crește dobânda de intervenție am determina aproape o deflație pe celelate prețuri. Am complica viața celorlate entități economice, cele care nu țin de energie, de prețurile administrate asupra cărora nu avem nici un control. Dobânda este cel mai puternic instrument și ultimul”, a precizat Dan Suciu.
