Economia Romaniei a accelerat la 6% an/an in T2, cel mai bun ritm din 2008, evolutie in linie cu scenariul central BT, determinata de dinamica cererii interne. Estimările “semnal” comunicate de Institutul Național de Statistică (INS) indică creșterea economiei interne cu o dinamică trimestrială de 1.5% în T2 2016 (ritm similar cu cel înregistrat în T1). Totodată, INS a majorat estimările privind evoluția trimestrială a PIB din T3 2015 (de la 1.5% la 1.6%) și T4 2015 (de la 1.1% la 1.2%).
Banca Transilvania mentine previziunile privind dinamica economiei Romaniei pe termen mediu. PIB-ul ar putea accelera la 4.8% an/an in 2016, intr-o evolutie determinata de dinamica cererii interne, sustinuta de mix-ul relaxat de politici economice. Consumul privat si investitiile productive ar putea creste an/an cu 6.9%, respectiv 6.6% in 2016, se arata intr-un raport de analiza al BT.
SCENARIUL MACROECONOMIC lansat de Banca Transilvania până in 2018
Evoluțiile macro-financiare externe și interne din ultimele săptămâni au confirmat scenariul macro-econometric central BT. Prin urmare menținem (deocamdată) previziunile pe termen mediu pentru economia României.
În scenariul central BT ne așteptăm la o creștere economică în accelerare la 4.8% an/an în 2016 (cel mai bun ritm din 2008), într-o evoluție determinată de dinamica cererii interne. Consumul privat și investițiile productive ar putea consemna creșteri cu ritmuri an/an de 6.9%, respectiv 6.6%, perspectivă susținută de o serie de factori: nivelul redus al costurilor de finanțare; ameliorarea veniturilor populației; relansarea creditării în moneda națională; noi investiții străine influențate de importanța strategică a României în contextul provocărilor regionale, europene și
globale.
De asemenea, previzionăm majorarea consumului public pentru al treilea an la rând, cu un ritm anual de 1.1%, evoluție influențată și de contextul electoral.
Practic, în acest scenariu economia României ar putea consemna un vârf al ciclului economic post-criză în 2016, într-o evoluție influențată de consolidarea procesului de relansare economică europeană (și rezistența la intensificarea provocărilor – votul pro-Brexit, problemele din sectorul bancar), dar și de politicile economice interne care susțin cererea agregată. Ulterior, ne așteptăm la decelerarea economiei
ECONOMIA FINANCIARĂ
Banca Transilvania a revizuit prognozele privind dinamica medie anuală a prețurilor de consum, la -1.1% în 2016, 1.5% în 2017, respectiv 2.2% în 2018. Inflexiunea dinamicii prețurilor de consum și perspectiva convergenței către ținta BNR în trimestrele următoare exprimă premise ca banca centrală să lanseze un nou ciclu monetar pe termen scurt, mai ales în contextul evoluției economiei la un ritm peste potențial și acumulării de provocări la adresa stabilității financiare. De altfel, BNR a semnalat o politică monetară mai activă în lunile următoare, o atitudine vigilentă.
În acest context, continuăm să acordăm o probabilitate ridicată ca banca centrală să majoreze rata de dobândă de referință la ultima ședință de politică monetară din 2016 (programată pentru luna noiembrie).
Practic, lansarea unui nou ciclu monetar va contribui la ancorarea fermă a așteptările privind dinamica prețurilor de consum pe termen mediu și la reechilibrarea mix-ul intern de politici economice (orientat spre stimularea cererii agregate și tergiversarea reformelor structurale în ultimele trimestre), cu impact favorabil pentru stabilitatea financiară.
Totodată, prin incorporarea în modele macro-econometrice a noilor previziuni privind dinamica prețurilor de consum am actualizat prognozele pentru costul de finanțare și pentru cursul de schimb.
Astfel, pentru rata de dobândă la titlurile de stat pe scadența 10 ani (barometru pentru costul de finanțare în economie) ne așteptăm la consolidarea în jurul nivelurilor minime istorice în 2016 (medie anuală de 3.4%, în scădere de la nivelul de 3.5% consemnat în 2015).
Pe de altă parte, previzionăm majorarea acestui indicator în 2017 și 2018 (către valori medii anuale de 4.3%, respectiv 4.5%), pe fondul perspectivelor de normalizare din Statele Unite și de accelerare a PIB-ului nominal pe plan intern.
Pentru august statul a programat licitații pentru un volum de 4.4 miliarde RON pe piața internă (din care 1.3 miliarde RON prin certificate de trezorerie), în creștere cu 24% raportat la nivelul realizat în iulie. În august ajung la scadență emisiuni de titluri de 7.5 miliarde RON.
În ceea ce privește piața valutară continuăm să ne așteptăm la o scădere graduală a cursului EUR/RON pe termen mediu, pe fondul perspectivelor de intensificare a intrărilor de capitaluri străine noi (în economia reală și în economia financiară), atrase de oportunitățile ciclului post-criză (diferențial important de ritm de creștere economică și de rată reală de dobândă între România și țările Uniunii Europene).
Piata Valutara – euro in 2018 -4,32 lei
Totodată, intensificarea provocărilor geo-politice în regiune ar putea determina consolidarea statului României în regiune, cu implicații favorabile pentru investițiile pe termen mediu în sectoare strategice (inclusiv infrastructură). Astfel, nivelul mediu anual al cursului EUR/RON ar putea să scadă de la 4.47 în 2016 la 4.41 în 2017, respectiv 4.32 în 2018.
Principalii factori de incertitudine pentru acest scenariu central constau în:
- climatul politic și deciziile de politică economică în anul electoral 2016 pe plan intern.
- climatul macro-financiar din Statele Unite (intensificarea divergenței dintre investițiile în economia reală și sentimentul din piețele financiare),
- Europa (limitele politicii monetare relaxate implementate de Banca Centrală Europeană și provocările la adresa integrării economice europene)
- China (tranziția spre un nou model economic);
- tensiunile geo-politice globale și regionale (inclusiv evenimentele din Turcia).
