„Clienți problemă” ai băncilor în perioada de criză, IMM-urile au atras până acum circa 10% sau chiar mai puțin din totalul finanțărilor acordate de unii creditori. Lipsa de capitalizare și problemele de management ale micilor companii, dar și retincența instituțiilor de credit (de înțeles privind rata de default!), care acordă bani cu greu pentru planuri de afaceri sau pentru business-uri la început de drum, sunt principalele motive pentru care IMM-urilor nu au dezvoltat o relație de succes cu băncile, atunci când vine vorba strict de finanțare. Odată cu îmbunătățirea situației economice, lucrurile ar putea începe însă să se schimbe. Revista BankingNews a publicat în cadrul Numărului 4 (ediția lunii decembrie 2017) o amplă analiză despre implicarea instituțiilor de credit pe segmentul creditelor pentru afacerile mici și mijlocii.
Perioada de „îngheț” a finanțărilor pentru IMM-uri pare să fi trecut, în condițile în care majoritatea băncilor a raportat, la sfârșitul primului semestru sau la finele primelor nouă luni din 2017, creșteri pe acest segment, în raport cu perioada anterioară. Cu toate astea, în cifre absolute, creditele acordate întreprinderilor mici și mijlocii nu cântăresc, pentru multe bănci mari, nici măcar 10% din bilanțul total.
De exemplu, în portofoliile unor creditori ce au o expunere totală pe clienți de peste 30 miliarde de lei, împrumuturile pentru IMM-uri se situează încă sub 3 miliarde de lei. În ultimul timp, este evident că instituțiile de credit s-au concentrat în special pe creditarea persoanelor fizice și a companiilor mari, în măsura în care au reușit să atragă în portofolii acești clienți selecți.
Datele pe care băncile se feresc să le raporteze în cazul IMM-urilor țin de nivelul nepeformantelor, acesta fiind segmentul care a generat, în multe bilațuri, cele mai multe pierderi, în perioada de criză. La nivel de piață, nu se poate trage o concluzie cu privire la cuantumul împrumuturilor pentru IMM-uri, pentru că fiecare bancă are propria definiție pentru acest segment. În timp ce BCR încadrează în categoria IMM-uri companiile cu cifra de afaceri de până la 25 milioane de euro, CEC Bank înscrie în această categorie și întreprinderile cu cifra de afaceri de până la 50 milioane de euro. Gradul mare de fragmentare nu permite o comparație între bănci, pe segmentul finanțărilor pentru IMM-uri. Cu toate astea, evoluția portofoliilor ne dă un indiciu despre evoluția pieței.
Cele mai prietenoase bănci cu IMM-urile
BCR
În prezentarea datelor financiare pentru primul semestru din 2017, BCR indica un sold al creditelor acordate segmentului IMM de 2,8 miliarde de lei la nivel de bancă și de circa 4,31 miliarde de lei la nivel de grup.
BCR definește drept IMM următoarele categorii de clienți: companii care au cifra de afaceri anuală între 1 și 25 de milioane de euro, clienți care solicită finanțare pentru proiecte imobiliare cu o valoare de până la 3 milioane de euro, clienți internaționali cu mai mult de 50% capital străin și cifra de afaceri între 10 și 25 milioane de euro.
Banca Transilvania
Una dintre băncile care s-a dedicat finanțării IMM-urilor este Banca Transilvania. Instituția de credit avea la sfârșitul primelor nouă luni din 2017 un sold al creditelor acordate IMM-urilor de peste 4,2 miliarde de lei. Soldul a fost în creștere cu 16% față de perioada similară a anului trecut, când Banca Transilvania avea în bilanț peste 3,7 miliarde de lei. În perioada ianuarie – septembrie 2017, banca a acordat peste 17.000 de credite noi, după cum ne-au comunicat oficialii instituției de credit. Banca Transilvania a lansat în urmă cu nouă luni și un produs dedicat companiilor foarte tinere (care au minimum trei luni de activitate), BT Mic. „Accesul la finanțare fiind mai dificil atunci când businessul este fie foarte tânar, fie are dimensiuni reduse, BT a simțit nevoia să completeze oferta și a creat BT Mic, o companie de microcreditare astfel încât, alături de bancă, să poată servi o parte și mai mare a antreprenoriatului român. În primele 9 luni de viață, BT Mic a reușit să acorde peste 2.000 de credite”, au precizat reprezentanții Băncii Transilvania. Instituția de la Cluj împarte companiile de talie mică și medie în trei categorii: clienții micro-business, cu cifre de afaceri de până la 2 milioane de lei, clienții IMM, cu cifre de afaceri cuprinse între 2 și 9 milioane de lei, și clienții corporativi medii, cu cifre de afaceri cuprinse între 9 și 100 de milioane de lei.
BRD
La finele lunii septembrie 2017, BRD avea, potrivit rezultatelor prezentate pe BVB, un sold al creditelor pentru microîntreprinderi de 0,7 miliarde de lei, în creștere cu 6,2% față de finele anului trecut, și un sold al creditelor destinate IMM-urilor de 2,6 miliarde de lei, în scădere cu 0,3% față de finele anului trecut. În primele nouă luni, numărul de clienți companii mici a crescut cu circa 3.000, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor raportate de bancă la finalul lunii septembrie. BRD include IMM-urile în două categorii: microîntreprinderi și afaceri mici și mijlocii. Primele sunt business-uri cu cifră de afaceri de până la 1 milion de euro, încadrate în segmentul retail. Companiile cu cifră de afaceri cuprinsă între 1 și 50 de milioane de euro sunt deservite de divizia corporate a BRD SocGen.
CEC Bank
La CEC Bank, soldul creditelor acordate IMM-urilor reprezenta, la sfârșitul lunii septembrie 2017, 41,6% din totalul portofoliului de credite, fiind în creștere față de 30 septembrie 2016, dar și față de sfârșitul anului trecut, după cum ne-au comunicat reprezentanții instituției de credit. În valori absolute, soldul creditelor aferente IMM-urilor înregistrat la finele lui septembrie 6,8 miliarde de lei. În ceea ce privește volumul de credite noi acordate companiilor mici și mijlocii, acesta a crescut cu circa 740 milioane de lei în primele nouă luni ale anului 2017, față de perioada similară a anului trecut, au precizat oficialii CEC Bank. Instituția definește drept întreprinderi mici și mijlocii (IMM) micile companii care întrunesc următoarele condiții: au un număr de până la 250 de salariați anual, înregistrează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane de euro (echivalent în lei) sau dețin active totale care nu depășesc 43 milioane de euro (echivalent în lei), conform ultimei situații financiare aprobate; înregistrează o expunere totală pe grup de debitori de până la 5 milioane de lei (sau echivalentul în altă valută). CEC Bank gestionează toți acești clienți prin intermediul diviziei corporate.
ING Bank
Una dintre cele mai agresive bănci pe segmentul finanțării IMM-urilor, ca și pe segmentul creditelor acordate persoanelor fizice, este ING Bank. Potrivit datelor comunicate de instituția de credit, în primele trei trimestre din 2017, volumul împrumuturilor oferite IMM-urilor a crescut cu 39% față de aceeași perioadă din 2016. „Este rezultatul eforturilor de dezvoltare a ofertei potrivite. Este în egală măsură efectul îmbunătățirii permanente a modelului de vânzare și servire, bazat pe management de relație personalizat și concentrat pe asistență și consiliere în afaceri, mai ales din perspectiva nevoilor de finanțare. Această creștere vine în ciuda unei piețe relativ stagnante și în care apetitul pentru îndatorare e relativ moderat”, ne-au comunicat reprezentanții băncii. ING Bank abordează acești clienți printr-o divizie specială, cu care deservește și companii cu cifra de afaceri de peste 100 milioane de euro. Potrivit reprezentanților acestei bănci, „ING Bank are o serie de repere «demografice» (în funcție de care încadrează IMM-urile n.r.); considerăm, spre exemplu, că un IMM este o firmă care are peste 1 milion de lei cifră de afaceri, limita superioară fiind undeva la 25 milioane de lei. Din experiența noastră însă, cifra de afaceri și alți indicatori tradiționali – numărul de angajați, activele etc. – nu sunt singurele criterii care să încadreze oportun o firmă în această categorie. Segmentarea pe care noi ne-am asumat-o pornește de la comportamentele financiare și non-financiare ale antreprenorilor, de la potențialul de dezvoltare a afacerii, de la «sănătatea» financiară și evoluția afacerii în timp. De aceea, în portofoliul băncii aceste companii nu se regăsesc nici în zona de retail, nici în cea tradițională de corporate, ci într-o divizie dedicată – midcorporate – care deservește, pe lânga IMM-uri, și companiile cu cifra de afaceri până la 500 milioane de lei”.
UniCredit Bank
UniCredit Bank nu ne-a furnizat date cu privire la evoluția soldului. Felul în care banca a clasificat IMM-urie este însă încă un exemplu ce indică gradul mare de fragmentare al acestei piețe. Astfel, banca împarte segmentul IMM între diviziile retail și corporate, „pentru o deservire cât mai aplicată a nevoilor pe care aceste companii le au, în funcție de mărimea afacerii. UniCredit Bank deservește clienții IMM cu cifre de afaceri de până la 3 milioane de euro în divizia de retail, iar companiile cu cifra de afaceri mai mare de 3 milioane de euro țin de divizia corporate”, au precizat oficialii instituției de credit.
Perspective privind evoluția pieței
Majoritatea băncilor care au răspuns solicitării noastre a indicat o creștere ușoară sau chiar importantă a soldului creditelor oferite IMM-urilor, dar și o scădere a creditelor neperformante din portofolii, fără a preciza însă ponderea deținută de acestea din urmă. La finalul anului, bilanțurile creditelor pentru IMM-uri ar putea indica un plus față de anul trecut, mai ales că între bănci există o concurență acerbă pe acest segment, sunt de părere unii bancheri. Alți actori mizează pe o creștere a portofoliului de credite bazându-se pe planurile noi de business ale IMM-urilor.
Astfel, potrivit reprezentanților UniCredit Bank, „pe piața creditelor acordate IMM-urilor, concurența este foarte ridicată, numărul clienților bancabili fiind relativ redus. În conditiile concurenței intense, pentru portofoliul de credite al UniCredit Bank estimăm o creștere de portofoliu în 2017”.
Oficialii Băncii Transilvania ne-au comunicat că „în general, companiile dezvoltă planuri noi uitându-se la oportunități și mersul economiei, iar BT urmează acest curs. Banca Transilvania se aşteaptă să aibă şi următoarele luni cel puțin la fel de pline ca până acum, estimând cel puțin menținerea dinamicii actuale a creditării IMM”.
Principalele motive pentru care băncile se feresc să finanțeze IMM-urile
Situația financiară precară, istoricul de credit nefavorabil sau greșelile de management sunt indicatorii pe care instituțiile de credit îi iau în calcul când decid să nu finanțeze un IMM, potrivit răspunsurilor ce ne-au fost furnizate de reprezentanții bancari. Băncile mai sunt atente și la domeniul în care activează firma și la cât de solid este planul de afaceri. În multe cazuri, motivul refuzului se comunică și clientului, în ideea de a îl consilia cu privire la minusurile afacerii. Deși sunt destul de puține afaceri bancabile, situația financiară a companiilor s-a îmbunătățit în ultimul timp, în special datorită creșterii economice, dar și pentru că managerii au învățat din greșelile trecutului, sunt de părere bancherii.
Astfel, analiștii ING Bank susțin că principalul motiv pentru care o afacere nu e finanțabilă îl reprezintă lipsa de perspectivă. Aceștia au explicat că „finanțarea și soluțiile de finanțare merg mână în mână cu planul de afaceri corespunzător ciclului de dezvoltare a acelor afaceri. Uneori aceste planuri de afaceri nu sunt convingătoare sau implică riscuri de afaceri majore. Alte motive pentru care nu sprijinim finanțarea sunt legate de capitalizarea scăzută și/sau de gradul ridicat de îndatorare”.
Și la BRD, principalul motiv pentru care banca refuză să crediteze un IMM este capitalizarea redusă a acestuia, a explicat Gheorghe Marinel, Directorul General Adjunct responsabil de Divizia Comercial, Rețea și Marketing din cadrul BRD. Banca taxează însă și greșelile făcute de management. „Ne confruntăm cu un fenomen general, ce este valabil și la scară ceva mai mare, la nivelul IMM-urilor: au un nivel de capitalizare foarte redus. Or, în mod normal, o firmă ar trebui să se adreseze unei bănci pentru a primi un credit cu care să crească, să se dezvolte. Ceea ce încă nu înțeleg patronii acestor firme este că banca vine ca un actor ce completează nevoia de bani a firmei; în primul rând, compania aparține patronilor, care trebuie să fie primii care să aducă un aport financiar. Or, asta se întâmplă încă destul de rar. Apoi, există și o problemă legată de management. Firmele care doresc finanțare trebuie să aibă un business plan pe baza căruia banca să le ofere banii, să demonstreze că au o afacere viabilă. Majoritatea solicită bani oferindu-se să pună garanție casa sau nu știu ce depozit”, a explicat bancherul.
Istoric de credit negativ, șanse scăzute de finanțare
Întrebați care sunt principalele trei motive pentru care refuză o cerere de finanțare din partea unui IMM, reprezentanții Băncii Transilvania au menționat că sunt atenți în primul rând la comportamentul în rambursarea creditelor. În ordine, cele trei cauze pentru care banca nu acordă un credit sunt: „istoricul negativ în comportamentul de rambursare a creditelor; existența unor conturi poprite sau datorii restante semnificative față de furnizori și/sau bugetul de stat; pierdere contabilă înregistrată consecutiv în ultimii ani”.
Și analiștii CEC Bank au în vedere analiza situației financiare și capacitatea de rambursare a unui credit, atunci când decid să acorde sau nu un credit unui IMM, reprezentanții băncii punctând că: „din punct de vedere bancar, analiza unei solicitări de credit se bazează, pe de o parte, pe informațiile financiare și nefinanciare prezentate de client, iar pe de altă parte, pe posibilitatea acestuia de rambursare a împrumutului (analiza performanțelor anterioare), pe lângă asigurarea unei protecții, respectiv constituirea de garanții. CEC Bank urmărește permanent minimizarea riscurilor și prin urmare nu poate acorda facilități de credit clienților care au dovedit un istoric financiar precar, aflați în insolvență, care înregistrează pierderi sau care nu pot face dovada susținerii și rambursării împrumutului din activitatea operațională.”
La UniCredit Bank, „motivele care stau la baza refuzului de a credita firmele sunt legate de situația financiară a acestora”, mai ales că în prezent mediul de afaceri se confruntă cu o predictibilitate redusă, a declarat, pentru Revista BankingNews, Sorin Drăgulin, Director Produse și Segmente Retail în cadrul UniCredit Bank. De asemenea, în cadrul analizelor, bancherii sunt atenți și la aspectele specifice industriei în care operează respectiva firmă.
De regulă, motivul refuzului este comunicat clientului. Bancherii încearcă îi ofere astfel o perspectivă cu privire la minusurile afacerii sale și la ce ar mai fi de îmbunătățit. „Noi credem că argumentele oferite, chiar în lipsa unui acord de finanțare, pot ajuta IMM-urile să aibă o vizibilitate mai clară asupra unor vulnerabilități conjuncturale, care odată clarificate și rezolvate, vor face afacerea respectiva mai sănătoasă și, în final, finanțabilă”, au punctat și oficialii ING Bank.
Gradul de solvabilitate este în creștere
Când vine vorba de cât de bancabile sunt IMM-urile, creditorii sunt de acord că situația acestora s-a îmbunătățit în ultimul timp. În viziunea reprezentanților Băncii Transilvania, cel puțin două motive au condus la îmbunătățirea solvabilității companiilor: creșterea economică și un management mai performant.
„Solvabilitatea IMM-urilor a crescut în ultimii ani, influențată de perioada favorabilă din punct de vedere macroeconomic pe care o traversează economia țării noastre. În general, antreprenorii dezvoltă planuri noi uitându-se și la mersul economiei și la oportunitățile care se ivesc într-un mediu în plină dezvoltare. Pe de altă parte, calitatea managementului s-a îmbunătățit față de perioada de dinainte de 2007, am învățat cu toții din perioada dificilă care a urmat acestui moment și se pare că suntem mai mulți, mai bine pregătiți cu alternative în cazul unor eventuale scăderi”, au subliniat reprezentanții BT.
UniCredit Bank puncteză, prin vocea lui Sorin Drăgulin, că „solvabilitatea IMM-urilor a evoluat pozitiv în ultimii ani, piața depășind dificultățile din perioada crizei.
Creditele pentru capitalul de lucru, dominante în nevoia de finanțare a IMM-urilor
Companiile mici și mijlocii au nevoie de bani în special pentru finanțarea activității curente. Ponderea creditelor pentru capital de lucru acordate de bănci depășește, de regulă, 60% din totalul împrumuturilor pentru IMM-uri. Potrivit datelor ce ne-au fost furnizate de instituțiile de credit, lipsa de lichidități sau încasarea cu întârziere a facturilor determină micile companii să se finanțeze. Ulterior, acestea folosesc banii pentru a-și plăti furnizorii, pentru a achita dările la stat și chiar pentru a acoperi salariile. În ultima perioadă, nevoile de finanțare ale IMM-urilor par să se schimbe ușor și se remarcă un avans al împrumuturilor destinate investițiilor.
În portofoliul ING Bank, împrumuturile pentru finanțarea capitalului de lucru reprezintă nu mai puțin de 75% din creditele acordate de bancă întreprinderilor mici și mijlocii. Reprezentanții instituției de credit ne-au declarat că „majoritatea împrumuturilor pentru acest segment sunt încă cele pentru finanțarea activității curente (aproximativ 75%), restul fiind cele pentru nevoi de investiții. Acestea din urmă sunt structural mai reduse, având în vedere ciclurile de dezvoltare ale afacerilor, care variază în funcție de mai multe aspecte”.
Însă, remarcă reprezentanții ING Bank, nivelul creditelor pentru investiții este în creștere: „ca evoluție și comportament, am putut sesiza, în ultima perioadă, că o serie de proiecte pe termen mediu și lung ale clienților IMM (și midcorporate, în general) sunt într-o fază de așteptare, stare datorată în principal contextului economic și legislativ actual. Însă, odată depășit acest moment, ne așteptăm la o creștere moderată a creditelor pentru investiții”.
Într-o situație aproape similară se regăsește Banca Transilvania, unde ponderea creditelor pentru finanțarea activității curente este dominantă, crescând chiar, în raport cu anul trecut. Astfel, „la finalul lui 2016, din totalul creditelor acordate acestui segment de piață, majoritare erau creditele pentru activitate curentă, acestea reprezentând aproximativ 65%. Creditele pentru investiții reprezentau 35% în total expunere. La finalul lunii septembrie 2017, creditele pentru capital de lucru reprezentau 67% în total expunere, iar creditele pentru investiții 33%. Se constată o ușoară creștere a ponderii finanțărilor destinate capitalului de lucru în acest an, însă acest lucru nu este un semnal negativ având în vedere dinamica acordărilor de credite și faptul că acordarea de credite de capital de lucru semnifică o creștere a activității curente sau o fluidizare a decontărilor între companii”, au explicat reprezentanții băncii.
Tot împrumuturile pentru finanțarea capitalului de lucru dețin ponderea majoritară și la UniCredit Bank. Reprezentanții băncii ne-au indicat că banca se înscrie în trendurile pieței, unde „statistic, cel mai frecvent tip de credit pe care firmele îl solicită băncilor este linia de credit, acoperind nevoi de finanțare a activității curente. Motivul pentru această preferință este ușurința cu care este utilizat acest produs, precum și flexibilitatea lui. Prin creditele pe termen scurt se acoperă, de asemenea, decalajul de zile dintre încasările unei firme și plățile pe care trebuie să le efectueze”.
O excepție la nivelul pieței este CEC Bank. În portofoliul băncii, împrumuturile pentru investiții dețin ponderea majoritară, dar diferența față de creditele pentru finanțarea capitalului de lucru este destul de mică. Potrivit datelor communicate de reprezentanții CEC Bank, „la data de 30 septembrie 2017, ponderea creditelor pentru investiții acordate IMM-urilor s-a situat la nivelul de circa 52%, în creștere față de nivelul din septembrie 2016. În ceea ce privește creditele pentru activitatea curentă acordate IMM-urilor, ponderea acestora la finele lunii septembrie 2017 a fost de circa 48%”.
Ținta finanțărilor
Cum utilizează micile companii banii împrumutați de la bănci? Creditele pentru capital de lucru acoperă nevoile de finanțare imediată ale întreprinderilor, acestea folosind banii pentru a achita salarii, facturi, taxe. Împrumuturile pentru investiții merg către achiziția de echipamente sau imobile, după cum ne-au declarat reprezentanții instituțiilor de credit.
„Majoritatea finanțărilor acordate de industria bancară în Romania întreprinderilor mici și mijlocii este reprezentată de creditele pentru finanțarea stocurilor și echipamentelor, iar portofoliul nostru nu face excepție”, au explicat reprezentanții UniCredit Bank.
ING Bank acordă IMM-urilor credite pentru acoperirea chetuielilor curente operaționale (impozite, furnizori, salarii), finanțarea capitalului circulant (stocuri și creanțe) și credite pentru investiții, ce sunt adesea co-finanțate cu fonduri UE.
La Banca Transilvania, finanțările pentru activitatea curentă au ca destinații principale plățile către furnizori, urmate de plăți ale salariilor angajaților și plăți pentru achitarea datoriilor față de bugetul de stat, în timp ce creditele pentru investiții au ca destinații principale achiziția de imobile, achiziția de mijloace de transport și achiziția de echipamente.
Agricultura, în topul preferințelor băncilor
Oficialii CEC Bank au oferit câteva detalii despre domeniile pe care banca le finanțează cu precădere. Potrivit acestora, instituția de credit „este angrenată în susținerea activității IMM–urilor din toate sectoarele de activitate, prin diverse modalități de finanțare, adaptate nevoilor acestora. O atenție deosebită este însă acordată finanțării agriculturii, construcțiilor, sectorului public (Autorități ale Administrației Publice Locale) și start-up-urilor”.
Tot spre agricultură se îndreaptă și o mare parte a creditelor BRD pentru microîntreprinderi, reprezentanți ai băncii indicând că: „pe zona de companii mici, banca încearcă să meargă spre zonele care au potențial, spre firme din agricultură, cabinete medicale, de avocatură, firme de contabilitate și mai puțin spre zona de HoReCa, unde există și o zonă gri”.
ANALIZĂ REALIZATĂ DE RALUCA FLORESCU
