Băncile europene trebuie să își pregătească bilanțurile pentru riscul ca împrumuturile neperformante induse de pandemie să le afecteze în viitorul apropiat, a declarat Elke König, președinta Comitetului Unic de Rezoluție, într-un interviu pentru Financial Times.
În plus, ea a îndemnat UE să armonizeze în mod corespunzător reglementările privind ajutoarele de stat pentru gestionarea problemelor cu care băncile s-ar putea confrunta în urma pandemiei.
Care este proiecția NPL pentru perioada următoare?
Luna trecută, principalul supervizor al băncii BCE, Andrea Enria, a scris în revista FT că, într-un scenariu „sever dar plauzibil ”, împrumuturile neperformante ale băncilor din zona euro ar putea ajunge la 1,4 miliarde euro, cu mult peste nivelul recesiunii din 2008 și a crizei datoriei suverane a UE care a urmat.
În acest moment este prea devreme pentru a face o estimare exactă a volumului de credite neperformante, deoarece acest lucru ar depinde de durata recesiunii și a redresării. În plus, acțiunile întreprinse de guverne, precum schemele de garanție „protejează” creditorii, a adăugat ea.
Cu toate acestea, creșterea împrumuturilor neperformante ar putea să apară deja în T1 și T2 din 2021, iar băncile trebuie să aibă capacitatea de a separa împrumuturile bune de împrumuturile neperformante, arată o analiză EBA.
De ce este important ca băncile să nu dețină credite neperformante (NPL)
Nivelurile ridicate ale creditelor neperformante sunt problematice, afectează bilanțurile bancare, scad creditarea și întârzie recuperarea economică.
În timpul recesiunilor, numărul împrumuturilor care nu pot fi rambursate crește. BCE ce a analizat 88 de crize economice și statistica arată că pentru fiecare dintre ele, rapoartele băncilor au înglobat credite neperformante pe o perioadă de 11 ani în jurul momentului de criză. Cu alte cuvinte, gestionarea acestora este esențială pentru redresarea economică.
Pandemia COVID-19 afecteaza toate țările, însă criza economică nu este una indusă de creșterea creditării, ca in 2008. Dacă recesiunea se dovedește temporară, economia își va reveni rapid, spun unii analiști.
Alți economiștii vorbesc despre factori care ar putea face ca redresarea creditelor neperformante să fie mai dificilă: datoria publică este substanțial mai mare față de criza precedentă din 2008, băncile sunt mai puțin profitabile, iar bilanțurile corporative sunt adesea slabe.
Mai mult, unul dintre factorii importanți în recuperarea economiei – sectorului corporativ grav afectat – va complica rezolvarea creditelor neperformante.
Cum criza sanitară pare că se va prelungi, epidemiologii OMS anticipând un „val 3 al pandemiei în Europa”, analizele EBA vorbesc, mai nou, de o recuperare economică lentă și prelungită, pierderile din cauza suferinței corporative pot crește și vor putea copleși institutiile financiar-bancare, împovărate de NPL-uri.
Și BNR se așteaptă la creșterea creditelor neperformante
Unul dintre riscurile pieței bancare autohtone pentru anii viitori (așteptat și declarat de Banca Națională) vorbește despre creșterea creditelor neperformante. Evoluțiile care se manifestă în România sunt comune țărilor europene, iar soluțiile pe care autoritățile urmează să le implementeze vor trebui să țină cont de recomandările europene, anunța recent Florian Neagu, Director adjunct la Direcția Stabilitate Financiară din cadrul BNR.
Evoluțiile viitoare ale ratei creditelor neperformante vor depinde foarte mult și de situația financiară a debitorilor care au apelat la moratorii de suspendare a obligațiilor la plată, arată reprezentantul BNR.
La finalul lunii septembrie, rata NPL-urilor se situa la minimul istoric de 4,06%, după ce în luna august atingea 4,31%, conform datelor BNR.
Așadar, potrivit autorităților române, sectorul bancar românesc are o capacitate bună de a face față unor evoluții nefavorabile.
