Comitetul Basel pentru Supraveghere Bancara a decis in aceasta saptamana sa acorde bancilor mai mult timp pentru a se conforma cerintelor de lichiditate aplicabile la nivel global, cu scopul de a evita aparitia unor noi necesitati de nationalizare sau de salvare cu bani publici a institutiilor bancare nerestructurate.
Comitetul a decis ca bancile vor fi obligate sa constituie doar 60% din necesarul cerut de numerar si active lichide pana in 2015, iar restul pana in 2019, fata de cerinta initiala ca acest proces de consolidare sa fie incheiat in 2015. Reglementarile Basel III ar urma sa intre in vigoare treptat in perioada 2013-2019, urmarind ameliorarea rezistentei la socuri a bancilor si a gradului de transparenta a functionarii lor, insa pe masura ce a devenit clar ca anul acesta nu e de asteptat o iesire decisiva a statelor din criza, sefi de banci centrale indeosebi din Europa, ca Mario Draghi de la BCE sau Mervyn King de la Banca Angliei, alaturi de sefi de banci comerciale, au criticat calendarul Basel III, pe motiv ca le impune bancilor o povara suplimentara care le-ar face si mai vulnerabile.
Comitetul a facut concesii si in privinta tipurilor de active clasificate drept lichide, incluzand acum, de pilda, si obligatiunile corporatiste, anterior excluse. Presa financiara anglo-saxona scrie insa ca relaxarea Basel III n-ar trebui sa faca pe nimeni sa se astepte la un boom brusc al creditarii care sa impulsioneze economia zonei euro, iar analistii de la Capital Economics sustin chiar ca nu va avea niciun impact economic major.
