Cel mai recent ”Raport asupra stabilității financiare”, întocmit de specialiștii Băncii Naționale a României, semnalează starea actuală a economiei naționale și identifică principalele provocări cărora va trebui să le facă față țara noastră în perioada următoare. Documentul menționează că prelungirea crizei medicale şi criza energetică menţin riscul privind tensiunile echilibrelor macroeconomice la un nivel sever. De fapt, raportul este unul alarmant deoarece riscurile sesizate de BNR rămân doar cele „severe” și „ridicate”, fără cel „moderat” prezent in raportul din luna iunie 2021.
Similar Raportului anterior, a fost identificat un singur risc sistemic de nivel sever, cu perspective de menținere: tensiuni la nivelul echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv ca urmare a pandemiei COVID-19 și crizei energetice. Un risc sistemic nou este cel privind întârzierea reformelor și a absorbției fondurilor europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acesta este un risc de nivel ridicat și în creștere. Alte două riscuri de nivel ridicat, dar cu perspective de menținere, sunt riscul privind incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice și al pandemiei COVID-19 și riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental.
Potrivit raportului BNR, un risc important este dat de impactul pandemiei asupra capacității de plată a populației. Debitorii care au solicitat amânarea ratelor de plată la credite au un risc de credit mai ridicat, o pondere mai mare dintre aceștia având un grad de îndatorare mai însemnat. Analiza matricei de tranziție și a ratelor de neperformanță arată o deteriorare a capacității de plată mai pronunțată în cazul acestor debitori, în special a celor cu credite de consum. Condițiile specifice ale acestor credite impun o monitorizare atentă a acestor debitori pentru identificarea din timp a soluțiilor necesare în vederea limitării pierderilor pentru economie. Măsurile anticiclice ale politicii macroprudențiale implementate înaintea crizei sanitare au contribuit la reducerea presiunilor dinspre creșterea gradului de îndatorare și au asigurat un spațiu de manevră mai amplu măsurilor necesare în contextul crizei actuale.
Un alt aspect important, care poate influența dinamica viitoare a ratei creditelor neperformante, ține de evoluția pieței imobiliare, unde, pe de o parte, segmentul rezidențial a înregistrat o accelerare a activității, iar, pe de altă parte, piața comercială a consemnat un recul. Accelerarea activității din piața rezidențială a fost determinată atât de factori de cerere, cât și de ofertă. Dinamica pieței s-a materializat și asupra stocului de credite ipotecare. În luna septembrie, creșterea, în termeni anuali, a soldului creditelor ipotecare a fost de peste 12 la sută. În cazul creditării imobiliare rezidențiale, un segment care poate genera acumularea de vulnerabilități este cel al împrumuturilor destinate achiziționării unor locuințe cu scop investițional. Din punct de vedere al disciplinei la plată, creditele acordate în scop nelocativ au o rată de neperformanță superioară comparativ cu creditele acordate în scop locativ (4,3 la sută față de 1,4 la sută). Având în vedere creșterea importanței creditelor acordate în scop nelocativ (+7 la sută în perioada decembrie 2019-iunie 2021, reprezintă o proporție de 13 la sută din total), rata de neperformanță ridicată a acestora, dar și senzitivitatea crescută la o depreciere a prețurilor imobiliare, BNR urmărește să acționeze anticiclic pentru acest segment de nișă al creditării imobiliare. Astfel, se are în vedere implementarea de limite mai reduse cu 10 puncte procentuale ale LTV (echivalent cu o creștere a avansului de 10 puncte procentuale) pentru creditele acordate persoanelor fizice pentru achiziționarea altui imobil decât cel destinat a fi utilizat ca locuință pentru folosință proprie. Totodată, în condițiile unei accelerări a dinamicii creditului neguvernamental, dar și a persistenței tensiunilor în privința echilibrelor macroeconomice, cu scopul reducerii și prevenirii creșterii excesive a îndatorării, și, implicit, diminuării unor potențiale vulnerabilități ce s-ar putea manifesta din perspectiva riscului de credit, Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) a decis recalibrarea amortizorului anticiclic de capital (CCyB), în sensul creșterii ratei acestuia. Majorarea ratei amortizorului de la 0 la sută, la 0,5 la sută, se va aplica la 12 luni de la momentul aprobării, respectiv începând cu data de 17 octombrie 2022, conform prevederilor cadrului de reglementare european aplicabil.
Spre deosebire de riscul valutar, cel privind rata dobânzii reprezintă o preocupare importantă. Creditele ipotecare, datorită valorii mari și structurii plăților (anuități constante), sunt mai afectate de o modificare a ratei dobânzii. Mai mult, o pondere semnificativă a fluxului de credite ipotecare (73 la sută din creditele noi acordate în perioada iulie 2020 – septembrie 2021) sunt expuse creșterilor de rata dobânzii, fiind acordate cu o rată a dobânzii fixă pe o perioadă mai mică sau cel mult egală cu un an. O pondere mult mai redusă din creditele ipotecare noi sunt expuse unor posibile majorări ale ratei dobânzii pe termen mediu (14 la sută dintre credite au rata dobânzii fixă pe o perioadă între 1 și 10 ani). Instituțiile de credit trebuie să se asigure că debitorii care accesează astfel de produse pot gestiona o creștere mai mare a ratelor lunare de plată în momentul în care se încheie perioada cu rată fixă de dobândă. În cazul creditelor de consum, acest risc este mult mai redus, doar 20 la sută din fluxul de credit fiind acordat cu o rată a dobânzii fixă pentru o perioadă de cel mult un an.
BNR menționează că principalele riscuri privind creșterea economică sunt reprezentate de parcursul campaniei de vaccinare (rata de vaccinare în România fiind în prezent printre cele mai mici din UE1), modul de continuare a reformelor economice (absorbția fondurilor europene), precum și de accentuarea tensionării echilibrelor macroeconomice pe fondul crizei energetice.
