Banca Naţională a României (BNR) va anunţa cea mai recentă decizie privind rata de politică monetară, maine, 9 februarie. În a doua ședință de politică monetară din acest an, așteptările economiștilor din bănci vorbesc despre mentinerea dobânzii cheie la 7%, chiar dacă inflația nu ne părăsește, ci schimbă doar ritmul de creștere.
În 10 ianurie 2023, BNR a majorat dobânda cu 0,25 puncte procentuale, astfel că dobânda de politică monetară a ajuns la 7%, cea Lombard la 8% și dobânda la depozitele overnight ale băncilor la 6%. Analiștii așteaptă ca BNR să păstreze nivelul actual al dobânzilor la ședința din februarie și, mai mult, pe parcursul întregului an curent.
În februarie, economistii ING, BCR și BT nu se așteptăm la nicio modificare a nivelului ratei cheie
Săptămâna aceasta au loc trei întâlniri ale băncilor centrale din regiune iar ESRTE Bank se așteaptă ca rata de politică monetară din România să se mențină neschimbată. De altfel, Erste și BCR se asteaptă ca în România să existe o stabilitatea ratele dobânzilor, anticipand o dobânda cheie de 7% pe intreg anul 2023.
Și analiștii ING și BT se așteaptă ca BNR să nu decidă nicio schimbare în condițiile generale de politică monetară.
„Vedem rata de referință neschimbată pe tot parcursul anului 2023. Managementul lichidității, instrumentul de politică preferat al BNR, este probabil să fie utilizat în mod activ în trimestrele următoare, în funcție de cursul EUR/RON și de evoluția inflației. Prin urmare, ratele dobânzilor de pe piața monetară în lei ar trebui să se tranzacționeze în culoarul de dobândă a BNR de 6,00-8,00% pe tot parcursul anului 2023”, arata analiza ING.
UPDATE.
Și Banca Transilvania a comunicat așteptările sale. „Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) se întrunește pentru a doua ședință de politică monetară din 2023. Pe de o parte, entitatea bancară centrală va revizui scenariul macroeconomic pe termen scurt și mediu, prin încorporarea celor mai recente evoluții macro-financiare, mondiale, europene, regionale și interne. Pe de altă parte, instituția ar putea continua procesul de normalizare a politicii monetare, pentru contracararea nivelului ridicat al presiunilor inflaționiste.
Cu toate acestea, perspectivele de decelerare pronunțată pentru ritmul anual al prețurilor de consum și de evoluție a economiei sub potențial în trimestrele următoare, fluctuațiile recente ale cotațiilor la materii prime și modificarea tonului în cadrul comunicatului ședinței din ianuarie contribuie la creșterea probabilității menținerii ratei de dobândă de referință, mai ales în contextul deciziilor recente de politică monetară din regiune”, se arată în analiza semnată de Andrei Rădulescu, Director Analiză Macroeconomică la BT.
BCR Info: Ne revizuim în jos prognoza de inflație pentru finalul anului 2023 la 8,0% de la 8,7%
BCR a revizuit în scădere la 8% prognoza de inflație pentru finalul anului 2023, de la 8,7%, datorită anticipațiilor de ieftinire a materiilor prime agricole și a energiei. Presiunile inflaționiste se vor tempera după primul trimestru din 2023 datorită unui efect statistic de bază favorabil din componenta prețurilor la energie. Ne așteptăm ca BNR să mențină rata dobânzii de politică monetară la 7,00% în 2023. Riscurile legate de traiectoria viitoare a inflației rămân în sus deoarece presiunile inflaţioniste actuale se manifestă pe o gamă largă a coșului de consum, la anumite categorii fiind de așteptat să persiste o perioadă mai lungă, arată analiza BCR.
Piața inundată de lichiditate la început de an
Sistemul bancar a înregistrat un surplus de lichiditate faţă de BNR de 21,3 miliarde RON (stoc mediu zilnic) în luna ianuarie 2023, dublu față de luna precedentă când se înregistrase un surplus de 10,9 miliarde RON. Băncile au apelat la facilitatea de depozit a BNR în valoare de 21,3 miliarde RON (stoc mediu zilnic). BNR nu a cumpărat titluri de stat în lei nici în ianuarie 2023. Acest surplus de lichiditate este consecinţa plăţilor foarte mari efectuate de Ministerul Finanţelor în decembrie când deficitul bugetar a crescut cu 22,3 miliarde lei într-o singură lună, mai precizează raportul BCR.
În schimb, analiza ING, semnată de Valentin Tătaru, explică de ce piața a simțit (din ianuarie, de la ultima majoarea a dobanzii) mai mult o relaxare a condițiilor monetare. ”Dacă te uiți doar la datele din piață, e greu să-ți dai seama că în ședința din 10 ianuarie a fost crescută rata cheie. Aproape toate evoluțiile de atunci au indicat o relaxare a condițiilor monetare: ROBOR la 3 luni a scăzut cu aproximativ 30 de puncte de bază și se tranzacționează acum destul de aproape de rata de politică de 7,00%, obligațiunile guvernamentale pe 10 ani au scăzut cu aproximativ 25-30 de puncte de bază, până la 7,40%. În plus, EUR/RON nu numai că s-a îndepărtat din zona de rezistență de 4,95, ci chiar a testat constant pragul de 4,90, probabil legat de intrările locale de obligațiuni”, arată ING.
„Cauza principală a scăderii dobânzilor de pe piață a fost, fără îndoială, surplusul masiv de lichiditate care, conform estimărilor noastre, a atins maxime istorice în ianuarie, la peste 21 de miliarde de lei. Acest lucru depășește cu mult estimările noastre inițiale, care s-au apropiat oarecum de excedentul din decembrie de aproximativ 11 miliarde de lei”, se mai precizează în raportul băncii.
Cum precizam, ING nu se așteptăm la nicio modificare a nivelului ratei cheie, dar se pregătește pentru un ton prudent din partea BNR, pentru ca piața să nu se complacă în aceste evolții.
De fapt, economiștii ING sunt mult mai interesați de raportul asupra inflației. Dacă cifrele bune se mențin, economia va avea un moment de răgaz, iar clienții cu împrumturi în lei și dobânzi variabile vor beneficia și ei de aceste vești bune. Debitorii cu credinte legate de ROBOR au sesizat că în ultima perioadă dobânzile au scăzut (de la 8,19%, in octombrie 2022, la 7,14%, azi) și pot rămâne optimiști. În schimb, clienții cu imprumuturi legate de noul indice IRCC mai au de asteptat până când nivelul dobânzilor vor absorbi tendința pieței, știm că IRCC se aplică cu o întârziere de două trimestre. Mai mult, din 1 aprilie, IRCC se va majora până la 5,71%, deci ratele creditelor legate de acest indice vor contina să crească.
Prognoza ING este mai optimistă: Inflația la final de an poate ajunge la 7,4%
„Mai important decât decizia în sine va fi Raportul asupra inflației din februarie care va conține prognozele actualizate ale BNR. Ne așteptăm ca rata inflației de la sfârșitul anului 2023 să fie revizuită mult mai aproape de estimarea noastră de 7,4%. De asemenea, va fi interesant de urmărit estimările BNR pe termen mai lung, în special dacă inflația va intra în intervalul țintă de 1,5%-3,5% pe orizontul de prognoză de doi ani. Prognoaza ING arată că inflația totală nu va scădea sub 4,0% în următorii doi ani”, este opinia economistului șef al ING, Valentin Tătaru.
