În a doua ședință de politică monetară din 2023, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis menținerea dobânzii cheie la nivelul actual de 7%, în acord cu așteptările economiștilor din bănci. După 11 creșteri consecutive ale ratei de dobândă de politică monetară, BNR face un pas în lateral și dă răgaz clienților care se temeau de o noua majorare a dobânzilor.
Cum explică BNR decizia?
Consiliul de Administrație a revizuit în scădere previziunile pentru dinamica anuală a prețurilor de consum din trimestrele următoare. În acest context, banca centrală a menținut rata de dobândă de referință la 7,00% și a semnalat consolidarea politicii monetare în perioada imediat următoare.
Totodată, BNR a decis să păstreze menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an.
„În ședința de astăzi, 9 februarie 2023, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an; totodată, s-a decis menținerea la 8,00 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) și la 6,00 la sutăpe an a ratei dobânzii la facilitatea de depozit. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit”, se arată în comunicatul de presă.
Potrivit sursei citate, deciziile vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.
BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.
În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția februarie 2023, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.
Prognoza actualizată evidențiază perspectiva descreșterii semnificativ mai alerte a ratei anuale a inflației până la mijlocul anului viitor decât s-a anticipat anterior, îndeosebi din trimestrul III 2023, în condițiile prelungirii schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie până la 31 martie 2025 și ale redefinirii caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023.
Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să coboare la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent – în devans cu aproape trei trimestre față de prognoza precedentă –, și să se situeze în decembrie 2023 mult sub valoarea anticipată anterior, pentru ca în ultimul semestru al anului viitor să-și încetinească vizibil scăderea, rămânând la finele orizontului proiecției ușor deasupra intervalului țintei.
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a crescut la 14,1 la sută în decembrie 2022, de la 13,4 la sută în septembrie. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC s-au mărit în decembrie 2022 la 13,8 la sută și la 12,0 la sută, de la 11,8 la sută, respectiv 10,2 la sută în septembrie 2022, rămânând însă la valori inferioare celor prevalente în regiune și în țările baltice.
Creștere economică datorată investițiilor și mai puțin consumului
Creșterea anuală a PIB a continuat să decelereze în trimestrul III 2022 – la 3,8 la sută de la 5,1 la sută în trimestrul II -, rămânând totuși însemnată din perspectivă istorică, cu contribuția principală adusă de această dată de formarea brută de capital fix, urmată la o distanță apreciabilă de cea a consumului gospodăriilor populației. Evoluția exportului net a redevenit însă puternic contracționistă în trimestrul III, în condițiile în care dinamica anuală a volumului importului a depășit-o sensibil pe cea a volumului exportului de bunuri și servicii. Pe acest fond, soldul negativ al balanței comerciale și-a accelerat considerabil creșterea în raport cu perioada similară a anului anterior, în pofida restrângerii decalajului nefavorabil dintre variația anuală în scădere a prețurilor importurilor și cea a prețurilor exporturilor, iar deficitul de cont curent și-a dublat dinamica anuală, inclusiv ca urmare a deteriorării puternice a dinamicii soldului balanței veniturilor primare.
Economia incetinește în T1 din acest an
Cele mai recente date și analize indică o încetinire progresivă a creșterii economiei în trimestrele IV 2022 și I 2023, sub impactul prelungirii războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate, dar și mărirea ușoară a avansului PIB în trimestrul IV 2022, față de aceeași perioadă a anului precedent, pe fondul unui efect de bază.
Decizia BNR nu schimbă tendința IRCC. Ratele creditelor legate de acest indice vor contina să crească
După deciza de astăzi și a anunțului privind săderea accelerată a inflației, clienții cu împrumturi în lei și dobânzi variabile au parte de un răgaz. Debitorii cu credinte legate de ROBOR au sesizat că în ultima perioadă dobânzile au scăzut (de la 8,19%, in octombrie 2022, la 7,14%, azi) și pot rămâne optimiști, ROBOR va contina să scadă existând multă lichiditate în piață.
În schimb, clienții cu imprumuturi legate de noul indice IRCC mai au de asteptat până când nivelul dobânzilor vor absorbi tendința pieței, știm că IRCC se aplică cu o întârziere de două trimestre. Mai mult, din 1 aprilie, IRCC se va majora până la 5,71%, deci ratele creditelor legate de acest indice vor continua să se majoreze.
Dobânzile mari și incertitudinile economice vor frâna creditarea, arată BNR. Banca centrală vorbeşte şi despre „decelerarea“ creşterii anuale a creditului acordat sectorului privat.
Citește si
