Încercarea BNR de a contracara inflația prin creșterea ratelor dobânzilor va continua, susțin toți economiștii din bănci. Mâine, 8 noiembrie 2022, Banca Naţională a României (BNR) va anunţa o nouă decizie privind rata de politică monetară.
CONTEXT. Creșterea economică încetinește pe măsură ce România încearcă să se adapteze la prețurile ridicate la energie, iar economia se îndreaptă spre stagflație sau chiar recesiune, potrivit economiștilor din bănci. Performanța economică în a doua jumătate a anului a fost influențată de scăderea sectorului agricol (seceta) prin urmare ne puteam aștepta în continuare la alte șocuri pe piața alimentelor, iar analiștii consideră că vom avea o inflație de două cifre până în martie-aprilie, 2023.
Este evident că băncile centrale vor continua să crească dobânzile, în ciuda deteriorărilor economice, si vom vedea o întărire a politicilor monetare, chiar dacă economiile incetinesc.
Ce urmează. Astfel, economiștii din bănci se așteaptă ca mâine, în ultima ședință din acest an, ca BNR să majoreze dobânda de politică monetară și să modifice, in sus, prognoza asupra inflației. Sunt bancheri care întrevăd o creștere de 0,75%, dar sunt și economiști care mizează pe o creștere de doar 50 pb.
Analistii BT, Raiffeisen Bank sau OTP preconizează o dobândă de 7%, în final de an, iar analiștii BCR și ING sunt mai optimisti, văd dobânda cheie la 6,75%, în final de 2022.
La ședința Consiliului din 8 noiembrie, Ciprian Dascălu, economistul sef al BCR, se așteptă ca BNR să majoreze dobânda de politică monetară cu 50 pb la 6,75%. Acesta recunoaște că există o probabilitate semnificativă pentru o creștere de 75 pb după ce în ultimele două luni au fost depășite prognozele BNR. „Rata facilității de credit, care rămâne instrumentul de politică operațional relevant în cadrul politicii stricte de gestionare a lichidității, ar trebui să ajungă la 7,75%. Tindem să credem că acesta va fi punctul de vârf al ciclului curent de creștere a dobânzilor, cel puțin pentru o vreme, deși este de așteptat ca BNR să lase ușa deschisă pentru noi majorări în cazul în care datele macro o necesită”, este opinia economistului BCR.
Și economistul șef al ING, Valentin Tătaru, consideră că BNR va reduce ritmul de creștere a dobanzii cheie. „Ne așteptăm la o reducere a ritmului de înăsprire la 50 de puncte de bază, ducând rata cheie la 6,75%”, spune Tataru.
„Având în vedere că inflația crește cu încăpățânare până la sfârșitul acestui an, nu poate fi exclusă o altă creștere de 25 pb, la 7,00% în ianuarie. Această decizie va depinde de datele BNR și, dacă va fi luată, ar trebui să marcheze sfârșitul ciclului curent de creștere a dobânzilor”, se arată în analiza semnată de oficialul ING.
Ionut Dumitru: Probabil că recesiunea este un preț pe care trebuie sa-l plătim pentru a aduce inflația la un nivel rezonabil
Ionut Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank este de părere că vârful inflaționist va fii atins în lunile următoare, iar noua schemă de plafonare a pretului la energie, dar și șocul subestimat al prețurior la alimente pot aduce suprize în piață, adică motive să vedem inflația în creștere, în perioada următoare.
„Din noiembrie până în martie-aprilie vom avea inflatie in crestere, de 15-16%, poate cu un vârf de 17%, inainte de a scădea semnificativ, când estimăm să avem o inflatie de 8%, la final de an 2023. Incertitudinile sunt inca foarte mari pentru că nu știm ce se va intampla cu prețurile la energie și dacă impactul de runda a 2, a 3, va fi mai moderat sau mai puternic”, spunea recent economistul.
Analistul reamintește că economia a performat bine în primele 6 luni, peste așteptări, dar cifrele s-au mai deteriorat și avem evoluții relativ mixte în acest an. „Noi așteptăm o creștere economică, in 2022, de 4,5%, cu trimestul III și IV mai slabe decat primele două. Riscurile mari apar in 2023, cand așteptăm o creștere economică de 2,3%, o incetinire semnificativă. Pentru noi va fi destul de dificil să evităm recesiunea, suntem acolo aprope de recesiune, dar nu avem suficiente argumente să spunem că este urmează în mod cert”, a explicat Dumitru.
„Avem un mediu economic destul de provocator: inflatie mare si incetinire economică, poate chiar recesiune. Ele sunt contradictorii, din punct de vedere al politicii macroeconomice. Probabil că cea mai gravă problemă este inflația, ea trebuie tratată mai întâi, de aceea băncile centrale cresc dobanzile in ciuda deteriorărilor economice. Vom avea în continuare o întărire a politicilor monetare, chiar dacă economiile încetinesc. Probabil că recesiunea este un preț pe care trebuie să-l plătim pentru a aduce inflația la un nivel rezonabil”, a mai spus oficialul Raiffeisen Bank.
Cât despre decizia BNR din 8 noiembrie, economistul șef consideră necesară o majorare la fel ca precedenta, de 75pb, având în vedere inflația ridicată.
„Vom avea o creștere de dobânda pe care noi o estimăm la 0,75%, cred că și pentru banca centrală evoluțiile recente (ale preturilor) au fost o surpriză neplăcută. În precendenta prognoză, BNR estima că vârful inflationist a fost deja atins și vom avea o scădere pe final de an, nu se va mai intampla lucrul acesta, ci vom avea o traiectorie a inflației ridicată, cu câteva procente în plus. Deci, in mod inevitabil intr-un astfel de context continui să întărești politica monetară pentru că riscul major este de dezancorare a anticipațiilor inflaționiste”, a punctat Ionuț Dumitru.
Cum arată scenariul macroeconomic revizuit de Banca Transilvania?
În scenariul prognozat de Banca Transilvania, dobânda de referință va atinge 7%, în final de an.
Într-o analiză semnată de economistul șef Andrei Rădulescu, se evidențiază tot mai mult posibilitatea ca BNR să majoreze previziunile pentru ritmul anual al prețurilor de consum pentru perioada imediat următoare. „Considerăm că banca centrală va continua ciclul monetar post-pandemie, printr-o nouă majorare a ratei de dobândă de politică monetară (cu 50 – 75 puncte bază) pentru contracararea presiunilor inflaționiste și ancorarea așteptărilor privind dinamica prețurilor de consum pe termen mediu în convergență spre nivelul țintă”, susține economistul.
Și analiștii OTP Bank consideră că performața economiei și prețurile mari vor pune presiune pe banca centrală.
Anazlia arată că performanța economică în a doua jumătate a anului este influențată de scăderea din sectorul agricol și, de asemenea, de reducerea cheltuielilor de consum, cu efecte mai vizibile în anul următor.
„Estimăm o creștere de 2,5% pentru 2023, încetinirea fiind condusă de consumul casnic. Ar trebui să luăm în considerare și o performanță mai slabă la export, faptul că industria și toți marii consumatori de energie industrială vor avea o activitate redusă, iar performanța anuală în sectorul serviciilor se reduce”, potrivit analizei OTP.
Astfel, analiștii se așteaptă ca BNR să își continue politica și în luna noiembrie, iar dobânda cheie va ajunge la 7%.
„În acest moment nu suntem departe de ratele maxime ale dobânzilor. Este clar că de la o curbă abruptă a randamentelor în urmă cu doar câteva luni, acum ne aflăm într-o poziție stagnantă, deoarece piața nu se așteaptă ca rata dobânzii să continue să crească mult”, mai arată analiza OTP Bank din luna octombrie.
