Având în vedere presiunile inflaționiste persistente, incertitudinea politicii fiscale și semnalele mixte din economie, economiștii se așteptă ca BNR să mențină rata de politică monetară la 6,50% la ședința din 14 februarie 2025. Analiștii ING Bank consideră că decizia se va păstra pe parcursul primei jumătăți a anului.
Când este posibil să vedem primele reduceri de dobândă din 2025?
„Anticipăm două reduceri de 25 de puncte de bază în a doua parte a anului 2025, deși pentru ca acestea să se materializeze trebuie îndeplinite mai multe condiții”, explică într-o analiză macro Valentin Tataru, Stefan Posea și Frantisek Taborsky, economișii ING.
De altfel, decizia prudentă de la BNR este anticipată pe scară largă în piața financiară, având în vedere presiunile inflaționiste persistente și incertitudinile legate de politica fiscală.
Presiunile inflaționiste rămân ridicate. Analiza ING
Tendința generală a inflației din România a încetinit pe parcursul anului 2024, însă ritmul dezinflației s-a diminuat considerabil și ar putea chiar să se oprească în 2025. Rata anuală a închis anul 2024 la 5,1%, indicând un trend ușor, dar vizibil ascendent în ultimul trimestru al anului. Această tendință a fost determinată în principal de creșterea prețurilor la combustibili – influențată, printre altele, de aprecierea semnificativă a dolarului american – și de scumpirea alimentelor, pe fondul secetei severe din vara lui 2024.
INS. Rata anuală a inflației a coborât, în luna ianuarie 2025, la 4,95%, de la 5,14% în decembrie.
Inflația de bază s-a situat la 5,6%, reflectând un mix complex între unele efecte dezinflaționiste de bază și creșterea costurilor în anumite sectoare. Estimăm o inflație medie de 5,0% în 2025, cu o rată anuală de 4,8% la sfârșitul anului și o inflație de bază care va rămâne peste inflația generală pe tot orizontul de prognoză de doi ani.
Politica fiscală rămâne incertă
Peisajul politicii fiscale continuă să fie incert, complicând procesul decizional al Băncii Naționale a României. Bugetul de stat aprobat recent vizează un deficit bugetar de 7,0% din PIB, un obiectiv care, în opinia noastră, poate fi realizabil cu unele ajustări suplimentare de politică fiscală pe parcurs. Pachetul de măsuri fiscale destinat consolidării bugetare este încă în fazele incipiente de implementare, iar eficiența sa va putea fi evaluată abia peste câteva luni sau trimestre. În general, deși scenariul nostru de bază indică atingerea unui deficit de 7,0% din PIB în acest an, drumul către această țintă rămâne incert. Măsuri suplimentare nu sunt excluse și ar putea introduce un grad semnificativ de incertitudine în deciziile BNR.
Activitatea economică și factori externi
Economia României a arătat semne de stagnare în al treilea trimestru al anului trecut și, probabil, a înregistrat o ușoară expansiune în al patrulea trimestru. Estimăm o creștere a PIB-ului de 0,7% pentru întregul an 2024 (datele oficiale urmează să fie publicate pe 14 februarie, în aceeași zi cu ședința BNR).
INS. Economia României a crescut anul trecut cu 0,9%, iar în ultimul trimestru din 2024 Produsul Intern Brut (PIB) a urcat cu 0,7% față de același trimestru din 2023 și cu 0,8%, comparativ cu trimestrul anterior, potrivit datelor semnal publicate vineri, 14 februarie.
Am redus estimările pentru creșterea economică în 2025 la 1,6% și în 2026 la 2,5%. În 2024, consumul gospodăriilor a fost solid, dar în declin, în timp ce investițiile au avut o performanță sub așteptări. În acest an, este posibil să vedem o echilibrare mai bună între cei doi factori, pe măsură ce creșterea consumului se va tempera la valori reduse, iar investițiile ar putea avea o ușoară revenire.
Având în vedere presiunile inflaționiste persistente, incertitudinea politicii fiscale și semnalele mixte din economie, ne așteptăm ca BNR să mențină rata de politică monetară la 6,50% la următoarea ședință, dar și pe parcursul primei jumătăți a anului 2025. Totuși, anticipăm două reduceri de 25 de puncte de bază în a doua parte a anului 2025, deși pentru ca acestea să se materializeze trebuie îndeplinite mai multe condiții.
Piața obligațiunilor guvernamentale și perspectivele fiscale
Piața obligațiunilor guvernamentale românești (ROMGB) s-a stabilizat în februarie, după o volatilitate accentuată în ianuarie. Cu toate acestea, incertitudinea politică rămâne un factor important, având în vedere alegerile prezidențiale din mai și negocierile complicate pentru formarea unui nou guvern.
În opinia noastră, piața întâmpină dificultăți în recâștigarea încrederii în planul de consolidare fiscală, astfel că vor fi necesare acțiuni suplimentare din partea guvernului – care par puțin probabile înainte de alegeri – sau îmbunătățiri în execuția bugetară lunară, ceea ce va dura câteva luni. Deși situația s-a stabilizat, sunt necesare vești mai pozitive pentru ca piața obligațiunilor să continue raliul de la nivelurile actuale.
Pe partea de ofertă, Ministerul Finanțelor a redus volumul emisiunilor în ianuarie din cauza volatilității pieței și a randamentelor record, preferând să utilizeze lichiditățile acumulate din anii anteriori. Astfel, în ianuarie au fost emise doar 3,6 miliarde RON, comparativ cu 5,8 miliarde RON în prima jumătate a lunii februarie. Conform calculelor noastre, Ministerul Finanțelor a acoperit aproximativ 9% din necesarul de finanțare estimat și ne așteptăm la o creștere a volumului emisiunilor în lunile următoare.
Din punct de vedere al evaluării, considerăm că obligațiunile guvernamentale românești (ROMGB) rămân atractive comparativ cu cele din Europa Centrală și de Est, existând un potențial pentru un raliu suplimentar. Totuși, lipsa unor vești pozitive și așteptările ridicate privind politica fiscală ar putea menține randamentele ridicate pentru o perioadă mai lungă, este opinia celor trei economiști ING despre
