După două reduceri succesive ale dobânzilor în trimestrul III din 2024, BNR adoptă o poziție de prudență și așteptare într-un context macro-financiar volatil și incert și păstrează neschimbată dobânda cheie la 6,50%.
Decizia BNR arată prudență cauzată de riscurile interne și externe. În acest context, cei mai mulți economiști consideră că ratele de dobândă vor rămâne la acest nivel până la sfârșitul anului.
Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința din 4 octombrie 2024, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an.
Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse, se arată în comunicatul BNR.
BNR vede inflația peste prognoză. Multe riscuri pe final de an. Acestea se mențin și în 2025
Potrivit actualelor evaluări ale BNR, rata anuală a inflației va scădea până la finele anului curent pe o traiectorie fluctuantă și mai ridicată decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din luna august 2024.
Incertitudini și riscuri mari decurg din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, având în vedere, pe de o parte, rezultatul execuției bugetare din primele opt luni ale anului și caracteristicile recentei rectificări bugetare, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în scopul consolidării bugetare, în contextul planului fiscal structural pe termen mediu prezumat a fi transmis Comisiei Europene în toamna acestui an.
O sursă de incertitudini și riscuri rămân, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie. Totodată, incertitudini însemnate continuă să fie asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, pe fondul tensiunilor geopolitice.
Incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa și de pe plan global, în contextul escaladării tensiunilor geopolitice.
Totodată, absorbția și utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ele sunt însă esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice, arată BNR.
Creditarea și salariile antrenează o spirală inflaționistă
Riscurile fiscale, creșterea salariilor sau accelerarea creditelor de consum sunt date pe care BNR le analizează atunci când decide relaxarea monetară. De altfel, analiștii atrag atenția că un consum robust, creșterea salariilor și inflația serviciilor rămân problematice. În plus, seceta semnificativă din acest an aduce riscuri sporite pentru aprinderea inflației alimentare.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească în primele două luni din trimestrul III, până la 7,7 la sută în august, de la 6,7 la sută în iunie, în principal ca urmare a accelerării creșterii împrumuturilor în lei ale populației, prioritar pe seama celor pentru consum, arată BNR. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat și-a accentuat ascensiunea, ajungând la 69,7 la sută în august, de la 69,1 la sută în iunie.
În urmă cu 2 luni, guvernatorul BNR vorbea despre avântul creditării. „Cred de consum îngrijorează din punct de vedere al inflației și nu va fi o treabă ușoară să – l descurajăm, în contextul în care vorbim de majorări de salarii și pensii”, comenta Mugur Isărescu.
Dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal s-a mărit însă în iulie, la 17,3 la sută, după o mică descreștere înregistrată în trimestrul II, iar cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie a rămas de asemenea ridicată în prima lună din trimestrul III, reducându-se marginal față de media trimestrului precedent.
In plus, economia dă semne de slăbiciune, incusiv în sectorul IT, motorul ultimilor ani.
Este tot mai evident că economiștii așteaptă următorul raport al inflației – ce va fi prezentat în luna noiembrie, în sperața că va aduce mai multă lumină.
Până atunci, cei mai importanți economiști se așteaptă la prudență din cauza riscurilor de re-aprindere a inflației. Când scad dobânzile
După decizie BNR, economiștii ING se așteptă ca „banca să rămână precaută pentru restul acestui an și să mențină ratele în vigoare până în ianuarie 2025 cel mai devreme.
Nu excludem o reducere a ratei de 25 pb în noiembrie – însă în absența unei scăderi a inflației din septembrie și a reducerii riscurilor din Orientul Mijlociu, acesta nu este cazul nostru de bază. Pentru 2025, prevedem un total de 100 pb de reduceri de dobândă, ducând rata cheie la 5,50%”, susțin economiștii Ștefan Posea și Valentin Tătaru.
BCR scenariu nou și pesimist
Chiar dacă anticipau o nouă reducere a dobânzii, economiștii BCR și-au revizuit scenariul de bază. În condițiile actuale, cu o ultimă ședință BNR pentru acest an, în 8 noiembrie, oficialii BCR consideră că noua proiecție a inflației va fi revizuită mai sus – în acord cu așteptările pieței – iar banca centrală va menține dobânda cheie neschimbată la 6,50%.
Prudența BNR va împinge reducerea dobânzilor abia în trimestrul II din 2025
„Derapajul fiscal și perioada electorală grea din ultimele două luni ale anului vor adăuga, cel mai probabil, un grad suplimentar de prudență în luarea deciziilor. În acest context, ne așteptăm ca următoarea reducere a dobânzilor să aibă loc abia în trimestrul II din 2025” arată cea mai recentă analiză BCR.
Deficit între 6,9 și 8%
Incertitudinile și riscurile ridicate observate de BNR provin în principal din partea fiscală, arată economiștii BCR. Execuția bugetară în primele opt luni arată un deficit de 4,57% din PIB. Surse din presa locală spun că a ajuns la 5,45% în septembrie. Guvernul a revizuit ținta de deficit bugetar pentru acest an mai mare la 6,9% față de 5,0% anterior, dar opinia BCR este că va fi în jur de 7,9%.
Problemele fiscale se reflectă și în soldul contului curent. Balanța comercială este afectată de boom-ul consumului populației și de cererea externă lent. Acesta este și un punct de îngrijorare al băncii centrale.
BCR se așteptă la un deficit de cont curent de 8,1% din PIB în acest an. Accelerarea creditării de consum este, de asemenea, îngrijorătoare din punctul de vedere al BNR, în contextul presiunii inflaționiste provenite din excesul de cerere, mai arată economiștii BCR.
Citeste si
