Rata anuală a inflaţiei a coborât ușor în luna februarie 2024 la 7,23%, de la 7,41% în ianuarie, arată noile cifre publicate de INS.
În termeni anuali, avem o accelerare a inflației non-alimentare și a serviciilor și o scădere a inflației alimentare.
Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,48%, cele nealimentare cu 7,82%, iar serviciile cu 11%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate miercuri.
Februarie a adus a doua creștere lunară consecutivă a inflației non-alimentare. Se remarcă creșterea prețurilor la detergenți, produse de igienă, încălzire și combustibil.
Inflația alimentară scade, insă sub așteptări, din cauza presiunilor puternice ale prețurilor la legume și fructe proaspete. Scenariul se păstrează pentru categoria de servicii.
Rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2024 comparativ cu luna februarie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 7,1%.
Mugur Isărescu: Rata anuală a inflaţiei se va menţine pe o traiectorie generală de scădere
„Ce arată prognoza? Că rata anuală a inflaţiei se va menţine pe o traiectorie generală de scădere, cu această întrerupere temporară în ianuarie anul curent, însă ritmul dezinflaţiei este anticipat să încetinească semnificativ pe parcursul anului următor şi o să mai explicăm de ce acest lucru.
Avem, se observă, datele sunt trimestriale şi în consecinţă creşterea inflaţiei de la începutul anului 2024 nu este atât de pronunţată, pentru că se referă şi la februarie şi martie şi deci creşterea din ianuarie va fi diminuată, categoric. Dar apoi traiectoria este categoric în jos, nu diferă foarte mult, pe datele noastre sunt 1 – 2 puncte procentuale faţă de traiectoria anterioară.
Ea a fost revizuită descendent pe parcursul anului 2024 şi revenirea în intervalul ţintei, la limita superioară, este prognozată pentru 2025″, spunea Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei.
Povestea inflației și cum îi afectează pe europeni. De ce plătesc românii cel mai scump
Cea mai importantă poveste economică a perioadei post-pandemie rămâne inflația. În ultimii ani, economia a suferit o serie de șocuri suprapuse între cerere și ofertă ce au dus la o inflație persistentă ridicată. Întâi am asistat la un șoc brutal într-o economie globală foarte conectată – pandemia. Aceasta a blocat lanțurile de aprovizionare, urmată de criza materiilor prime și a produselor energetice și conflictul militar din Ucraina.
Când Rusia a invadat Ucraina, am avut o altă undă de șoc extrem venită într-un context economic deja dificil. Și așa inflația a atins cote maxime, în condițiile în care cele două țări sunt exportatori importanți de mărfuri la nivel global.
Măsurile luate de guvernele lumii au fost pe măsura provocărilor. Stimulentele financiare eliberate pentru a susține economiile afectate de pandemie au avut un impact important – inflația generalizată.
În Europa, inflația a devenit o certitudine încă din toamna anului 2021, când Comisia Europeană a transmis statelor membre un set de recomandări pentru protecția populației și firmelor împotriva scumpirii produselor energetice, constând în măsuri imediate precum subvenții sau reduceri de taxe și impozite specifice pentru consumatorii vulnerabili.
Din acel moment devine evident că Europa are nevoie de mecanisme mai flexibile de protecție a populației în cazul unor evenimente neprevăzute – crize de sănătate, inflație și, mai nou, conflicte militare – și de finanțarea aferentă.
Măsurile luate de România pentru combaterea inflației au vizat plafonarea prețurilor la electricitate și gaze naturale, apoi preţurile carburanţilor au fost reduse cu 50 de bani pe litru. În 2023, guvernul a decis plafonarea prețurilor pentru unele alimentele de bază, a majorat salariul minim, dar mai important, a crescut unele taxe.
Mai exact, pachetul de măsuri fiscale propus de guvern a dus la creșteri de taxe pentru mediul de afaceri. Astfel, companiile au crescut prețurile pentru a acoperi noile costuri. Spirala inflației e cu noi!
România a navigat într-un ocean inflaționist tot anul 2023, cu speranța că vin vremuri mai bune. Și dobânzi mai mici
INS anunța că inflaţia a scăzut la 6,6% în decembrie 2023. Dar Banca Centrală anunța că începutul de an vine cu o întrerupere temporară în luna ianuarie. Și așa a fost. Am asistat la o creștere, până la 7,41%.
La începutul anului, BNR preciza că România va ajunge la o inflație de 4,7%, în final de an, ca apoi să ajungă la 3,5% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
România țara cea mai afectată de inflație din UE
În țările Uniunii Europene, inflația a scăzut treptat și constant de la vârful de 11,5%, înregistrat în octombrie 2022. Potrivit Eurostat, biroul de statistică al UE, în ianuarie 2024 inflația anuală în UE a fost de 3,1%, în scădere de la 3,4% în decembrie 2023. Această cifră este în contrast puternic cu cea din aceeași perioadă a anului trecut, când era de 10,0%.
Scăderea inflației indică faptul că prețurile de consum cresc mai lent decât în trecut, deși sunt în continuare în creștere. România a înregistrat cea mai mare rată, la 7,3%, urmată de Estonia (5%), Croația (4,8%) și Polonia (4,5%).
Turcia a fost o excepție extremă, cu o rată a inflației de 64,9%, potrivit Eurostat.
Cum arată cifrele din SUA și UK
Indicele preţurilor de consum în SUA a crescut mai mult decât se estima în luna februarie, în urma preţurilor mai ridicate la benzină. Conform datelor prezentate marţi de Departamentul american al Muncii, indicele preţurilor de consum a înregistrat în februarie o creştere de 3,2% în ritm anual, după un avans de 3,1% în luna precedentă. Este vorba de o cifră peste estimările analiştilor, care mizau pe o rată anuală a inflaţiei de 3,1%. Pentru investitori, marea întrebare care planează asupra reuniunii din 20 martie a Rezervei Federale când va decide dacă așteptă puțin mult pentru tăierea ratelor de dobândă din cauza cifrelor care arată că este posibil un nou puseu inflaționist.
În UK, inflația în luna ianuarie era de 4%, semnificativ peste ținta Băncii Angliei, cu efecte secundare pentru ratele dobânzilor, comentează presa din Regat. Insă, analiștii spun că inflația poate atinge tinta încă din luna mai.
Scăderea prețurilor la gaze va duce la o scădere cu 12% a facturilor la energie casnică la începutul lunii aprilie și apoi la începutul lunii iulie. Acest lucru va trage inflația generală sub 2% cel târziu până în mai, unde este probabil să rămână pentru o mare parte a acestui an, se arată într-o analiză ING.
Vecinii stau și mai bine
În 2024, inflația în multe țări europene este tot mai aproape de țintă. Cehii au inflație sub 3%, Ungaria la fel – 3,7%, după ce anul trecut atingea 21,5%, în luna mai. Polonia a anunțat că renunță la reducerea TVA pentru alimente, tocmai pentru că inflația a coborât peste așteptări. Rata inflației în Polonia este de 4,50%, comparativ cu 6,20% luna trecută și 15,90% anul trecut.
România rămâne cu presiuni inflaționiste mari. Riscuri pentru o inflație „lipicioasă”
Cererea de bunuri (neașteptat de puternică) împreună cu inflația serviciilor (persistentă și răspândită), la care adăugăm salarii în creștere, constituie riscuri reale de reaprindere a inflației viitoare. Iar acestea pot duce la acțiuni „rezervate” din partea BNR.
Cu alte cuvinte, scenariul va rula lent, este posibil ca BNR să taie dobânda cheie în luna mai, însă dacă inflația se reaprinde, deciziile Băncii Centrale să fie ajustate, astfel că în final de an vom avea o rată de doar 6,00%, în scădere de la 7%, arată analiștii ING.
Cum IRCC scade lent, în 2024 dobânzile rămân ridicate
Însă, mulți români afectați de prețuri și taxe majorate, inclusiv rate mai mari la credite, sperau la dobânzi reduse traduse în rate mai mici. Iar acest vis poate fi unul frumos dacă scenariul BNR (privind scăderea prețurilor) se păstrează intact.
Este și mai clar că problemele ne afectează pe toți, iar companiile o duc și mai greu. Cum scăderea dobânzilor întârzie pentru că inflația scade într-un ritm mult mai lent decât în economiile avansate, acestea continuă se se împrumute la dobânzi mari. Iar costurile mai mari se regăsesc în valoarea produselor. În prețurile de la raft.
Salariile cresc, dar nu la fel și productivitatea
O altă provocare pentru stabilitatea inflației și implicit a dobânzilor provine din piața muncii. Analiștii vorbesc despre marile probleme privind lipsa forței de muncă ce se răsplătesc cu creșterea salariilor, în mediul privat. Datele BNR arată că salariul mediu net pe economie a crescut cu 15% în 2023 (sectorul public şi în sectorul privat), dublu față de rata inflației. La aceste temeri putem adăuga incă una – preconizatele majorări de pensii din acest an.
Inflația rămâne, scăderea dobânzilor va fi „timidă”. În 2025 vom achita „dezmățul” anului electoral
După cum arată previziunile economiștilor, ratele românilor se vor păstra, aproximativ, la actualele niveluri, din cauza modestelor reduceri de dobândă din acest an. Cu alte cuvinte, clienții băncilor vor avea rate mai mici – din 2025, când se vor resimți reducerile de dobânzi, dacă scenariul de baza al BNR se păstrează. Însă, economiștii din bănci lucrează cu multiple scenarii. Pentru anul 2025, cei mai mulți analiștii se așteaptă la noi creșteri de taxe, impozite și TVA, toate aceste decizii economice vor reaprinde inflația și vor afecta creșterea economică. Cu alte cuvinte, anul electoral 2024 va avea un cost. Și chiar dacă dobânzile vor fi ușor mai mici, prețurile și taxele mai mari vor afecta, din nou, viața românilor.
BNR speră că va atinge ținta inflației în 2025-2026
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate în februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
