Banca Națională a venit cu vești proaste pe final de an. BNR a revizuit în creștere, la 7,4%, de la 6,1% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 și anticipează că aceasta va ajunge la 3,7% la sfârșitul lui 2027, față de 3,4% anterior, potrivit datelor prezentate luni de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Inflația va crește, dar guvernatorul Mugur Isărescu nu anticipează creșteri neobișnuite ale prețurilor de sărbători și a evocat perspectiva reducerii dobânzilor în primăvară.
„În primăvară nu avem încotro, micșorăm și noi dobânzile”.
În 12 noiembrie, în ultima ședință din an, BNR a decis ca dobânda de politică monetară să rămână la 6,50% pe an.
Scăderea inflației nu înseamnă ieftiniri, ci o creștere mai lentă a prețurilor.
BNR estimează că inflația va ajunge la 7,4% în decembrie 2026
Conform guvernatorului, revizuirea în creștere a prognozei este determinată în principal de scumpirea energiei și a combustibililor, pe fondul reintensificării tensiunilor geopolitice și al deteriorării condițiilor de pe piețele internaționale de energie.
Prețurile de sărbători. „Nu vom avea o explozie de preturi” spune Guvernatorul. A cam dispărut „cocoașa” inflaționistă
„Rata anuală a inflației IPC, indicele prețurilor de consum, are până la sfârșit o ușoară creștere. Atenție, e vorba de indicele IPC, nu e vorba de explozii de prețuri, cum există tendința să se spună. Prețurile, probabil, de sărbători vor fi relativ stabile sau vor înregistra creșteri normale, ca și în anii precedenți, nu sunt exagerări. Nu ne mai așteptăm la o scădere datorită, în principal, ca să nu zic exclusiv, evoluției prețurilor la produsele petroliere și la energie. După care urmează o scădere aproape continuă, până în trimestrul I din 2028, când are loc intrarea în intervalul de variație în funcție de ținta de inflație.
Există tensiuni geopolitice reintensificate, deci au fost toate motivele să facem această revizuire
Revizuirea în sus a traiectoriei prognozate față de exercițiul anterior, deci graficul roșu comparativ cu graficul albastru, este o reevaluare ascendentă amplă a prețului energiei, pe care trebuie să o luăm în considerare, chiar dacă avem cealaltă prognoză că prețul la energie va scădea. Există tensiuni geopolitice reintensificate, deci au fost toate motivele să facem această revizuire și are un impact și asupra inflației de bază. Normal, prețul la energie se duce în toate părțile”, a explicat Mugur Isărescu, în conferința de prezentare a noului Raport trimestrial asupra inflației.
Cauzele acestei majorări
Conform prezentării BNR, rata anuală a inflației ar urma să înregistreze o majorare temporară în trimestrul al patrulea din 2026, în principal pe fondul unui nou puseu de creștere a prețurilor produselor energetice, după care va intra pe o traiectorie descendentă începând cu primul trimestru al anului viitor.
Când este posibilă o revenire
Banca centrală estimează că inflația va reveni în intervalul de variație asociat țintei, de 2,5% plus/minus un punct procentual, în primul trimestru din 2028.
Guvernatorul BNR a subliniat că revizuirea ascendentă a traiectoriei inflației reflectă reevaluarea semnificativă a prețurilor energiei, care influențează inclusiv inflația de bază, prin transmiterea costurilor în celelalte sectoare ale economiei.
În ceea ce privește evoluția prețului petrolului, guvernatorul a precizat că prognoza BNR a fost realizată pe baza informațiilor disponibile la începutul lunii noiembrie, când cotația țițeiului depășea 100 de dolari pe baril, în timp ce ulterior aceasta a coborât spre 90 de dolari.
„Raportul și ce vă prezint eu acum, toate sunt făcute cu datele până la 1 noiembrie, când prețul era peste 100 de dolari. Acum a coborât la 90. Probabil că toate datele de prognoză s-ar schimba. Încă nu știm dacă 90 este prețul care va rezista”, a mai spus Isărescu.
Conform proiecției băncii centrale, inflația de bază CORE2 ajustat ar urma să coboare la 6,1% la sfârșitul anului 2026 și la 3,7% la finalul anului 2027, pe fondul atenuării presiunilor inflaționiste și al cererii interne reduse.
Isărescu, despre FMI: „Un fel de bau-bau”
Mugur Isărescu a atins și subiectul FMI. „Am văzut că s-a creat așa o discuție mare cu ‘vine Fondul’, un fel de bau-bau, pe care l-am mai trăit de câteva ori, și ia măsuri mai aspre. Fondul vine când avem o criză valutară și nu avem rezerve. Nu e cazul României. Avem 60 milioane de euro rezervă valutară”. Guvernatorul BNR spune clar că România nu are nevoie în prezent de un acord cu FMI, ci de credibilitate și acces la finanțare pe piețele internaționale
Economia își revine treptat
Mugur Isărescu consideră că economia își revine treptat, însă atrage atenția că investițiile străine directe și fondurile europene nu au oferit sprijinul așteptat pentru a compensa scăderea consumului.
„Necazul este că nu ne-au ajutat investițiile străine directe și fondurile europene”, a spus Isărescu. El a subliniat că mai există fonduri europene de atras, care pot susține economia.
În prezentarea sa, Mugur Isărescu a atras atenția că evoluția viitoare a prețurilor energiei rămâne incertă, iar riscurile asupra prognozei pot acționa în ambele sensuri.
