Brexitul a creat emoţie, chiar uşoară panică vineri dimineaţă cand Bursa, Leul şi indicatorul Robor au reacţionat primele pe piaţa de capital. Indicele Robor a crescut dupa anunţul de la Londra cu 12%.
ROBOR cu scadenţa la trei luni, în funcţie de nivelul căruia se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a ajuns vineri la 0,85% pe an, în urcare cu 12% faţă de şedinţa precedentă. Robor la 3 luni a fost cotat vineri la 0,85%, de la nivelul de 0,76% înregistrat joi, în jurul căruia a stagnat în ultimele două luni.
Creşteri importante s-au semnalat si pentru Robor la 6 luni. Indicatorul a crescut „doar” cu 6%, intr-o zi, la 1,07% pe an, de la 1,01%. Acesta n-a mai ajuns atât de sus din februarie, când s-a plasat la 1,11% pe 3 februarie.
Băncile calculează dobânda pentru un credit în lei cu dobândă variabilă în funcţie de nivelul Robor la trei luni la care adaugă o marjă de 2-3 puncte procentuale pentru creditele ipotecare şi de 8-12 puncte procentuale pentru creditele de consum. Pentru creditele acordate prin programul Prima casă, marja dobânda se calculează în funcţie de Robor la trei luni plus o marjă de 2%.
O creştere de 0,12 puncte procentuale a costului creditelor într-o singură zi înseamnă practic o scumpire de 11 lei pe lună pentru un credit Prima Casă cu valoare medie de 180.000 de lei.
Si românii cu credite în euro au avut emoţii.
Nivelul cursului euro/leu de vineri este unul maxim al ultimelor cinci luni, fiind neatins din 1 februarie. Multi clienţi au decis să amâne plata ratelor la bancă păna cănd piaţa se va stabiliza.
Preşedintele a chemat reprezentaţii guvernului şi ai băncii centrale la consultări, imediat după decizia de la Londra. Mesajul este, evident, unul ce indeamnă la calm, „nu există un impact economic asupra noastră”
Preşedintele Klaus Iohannis și guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, au discutat vineri despre impactul referendumului din Marea Britanie pentru ieşirea din UE asupra monedei naţionale.
BNR a anunţat vineri un curs de referinţă de 4,5366 lei/euro, în creştere cu aproape 2 bani faţă de cotaţia de precedentă, ca urmare a turbulenţelor generate în pieţe de votul pro-Brexit din Marea Britanie, însă leul a rezistat mult mai bine decât celelalte monede cu regim similar din regiune, iar devalorizarea monedei româneşt a fost sub aşteptări. Joi, BNR a afişat un curs de referinţă de 4,5179 lei/euro.
Euro a deschis şedinţa de tranzacţionare la 4,56 lei, nivel maxim din martie 2014, dar a rămas foarte puţin timp la acest nivel, cursul coborând rapid spre 4,54 lei/euro.
După calmarea pieţelor, euro a revenit sub pragul de 4,54 lei. Analiştii nu exclud o intervenţie a BNR pentru a susţine leul.
„Alte monede din regiune s-au depreciat mai mult, iar acest fapt ar putea indica o intervenţie a băncii centrale pentru a atenua tendinţa (de depeciere), dar datele privind rezervele valutare d săptămâna viitoare ar putea aduce clarificări”, potrivit unui raport al ING Bank.
Rezultatul referendumului din Marea Britanie nu a provocat mari fluctuații pe cursul de schimb, ne liniștește Adrian Vasilescu.
„Foarte interesantă evoluția zilei de azi pe piața interbancară. Am văzut că șocul emoțional a fost de dimineată. Pe urmă s-a atenuat tot mai mult, iar la ora 1, după ce banca face media cursurilor de la băncile care participă la această reglementare zilnică, ce a ieșit? O depreciere de 0,4%. În valori absolute, mai mică de 2 bani. E mult sub tendința regiunii. În Polonia deprecierea a fost 1,4%, în Ungaria 0,9%, la noi numai de 0,4%. Va fi interesantă și ziua de mâine și bine ar fi să văd că această depreciere rămâne lentă”, a spus vineri, Adrian Vasilescu, la Digi 24.
Ce va fi pe termen scurt: emoție, panică. Dar pe termen lung? După Brexit, recesiune?
Adrian Vasilescu: „Cred că trebuie să pornim de la declarațiile prim-ministrului. Am remarcat: nu sunt pericole evidente pe termen scurt. Asta înseamnă ca prim-ministrul nu a vrut să treacă cu analiza dincolo de termenul scurt”.
„Ce se va întâmpla mai departe de termenul scurt nu mai depinde de noi sau în primul rând de noi. Suntem într-o Uniune Europeană și dacă The Economist are dreptate că prevede o recesiune, noi știm ce înseamnă asta, am trecut de curând printr-o recesiune. Dacă va fi recesiune în Europa, de ea nu scăpăm. De aici sublinierea prim-ministrului: pe termen scurt ”, a mai spus consilierul de strategie al BNR la Digi 24.
