După ce anul 2019 a marcat un moment inedit pentru industria de carduri de credit din România, pentru că a fost depășit pragul de 3 milioane de instrumente de plată, în 2020 pandemia a inversat trendul pe această piață. Astfel, în numai câteva luni (martie – septembrie), avântul industriei de carduri de credit din ultimii ani a fost blocat de COVID-19, portofoliile băncilor subțiindu-se, potrivit datelor Băncii Naționale a României, cu peste 115.000 de unități, cifră care se apropie de regresul înregistrat în 2010, an în care economia românească suferea aprig din cauza crizei financiare.
În esență, pandemia de coronavirus a bulversat o piață care reușise să acumuleze creșteri consistente an de an. Apetitul românilor pentru cumpărături a dispărut brusc începând cu luna martie a.c., când a fost impus lockdown-ul pentru a contracara creșterea cazurilor de îmbolnăviri. Oamenii fie nu și-au mai prelungit perioada de valabilitate a cardurilor de credit deținute, fie nu și-au mai procurat asemenea noi instrumente de plată, pe care le-ar fi putut accesa pentru achiziții importante (electrocasnice, mobilă, etc.) sau pentru plata unor vacanțe.
Piața de carduri de credit a avut în ultimii 12 ani o evoluție sinuoasă, cu o scădere dramatică în 2009 de peste 470.000 de instrumente de plată, cu alți doi ani (2010 și 2013) de diminuări importante, o mică corecție în 2017 și șapte ani (2011, 2012, 2014, 2015, 2016, 2018 și 2019) de creșteri mai mici sau mai mari. Tabloul este completat de cele 9 luni din 2020, când portofoliile s-au înscris pe un trend descedent pronunțat.
După doi ani (2014 și 2015) de salturi considerabile, în 2016 s-a înregistrat un adevărat boom, pentru ca apoi piața de profil să consemneze o mică ajustare. Datele Băncii Naționale a României arată că în următorii doi ani (2018 și 2019) industria cardurilor de credit a revenit pe creștere, bancile din România consolidându-și portofoliile cu peste 150.000 de noi instrumente de plată.
Potrivit datelor BNR, la 31 decembrie 2019, românii dețineau 3.027.181 de carduri de credit, cu peste 300.000 de unități mai mult decât în perioada de boom economic consemnată în intervalul 2006-2008. Revigorarea industriei s-a bazat de fapt pe plusul considerabil înregistrat în 2016, atunci când doar în ultimul trimestru au fost emise 180.335 de instrumente de plată. Pe tot parcursul anului 2016, băncile și-au majorat portofoliile de instrumente de plată cu funcție de credit cu peste 345.000 de unități.
Chiar dacă imediat după criza financiară cardul de credit s-a dovedit a fi unul dintre cele mai problematice produse bancare, din cauza faptului că românii nu l-au utilizat corect, evoluția din ultimii ani ne arată că instrumentul de plată redevine vedetă. Până în pandemie, când cardul de cumpărături nu s-a mai aflat pe lista de priorități a populației. Având în vedere evoluția pieței de profil din acest an, se poate vorbi despre o conştientizare a rolului pe care-l poate juca un card de credit în viaţa oricărui posesor dacă este folosit corespunzător. Exaltarea specifică perioadei de avânt economic s-a temperat, ceea ce arată că programele de educație financiară și-au atins scopul.
Banca Transilvania și Raiffeisen Bank împart frățește poziție de lider de piață, deținând o treime cardurile de credit din România
Pe nișa cardurilor de credit se poate observa o anomalie reprezentată de concurența dintre instrumentele de plată emise de bănci și cele promovate de instituțiile financiare nebancare (IFN) și, implicit, de confuzia dintre cele două categorii de produse. În mod normal, instrumentele de plată emise de IFN-uri nu pot fi incluse în categoria cardurilor de credit veritabile. Cele mai multe carduri de credit oferite de IFN-uri permit achitarea produselor disponibile numai în anumite lanțuri de magazine, fiind contractate și utilizate, de obicei, exclusiv pentru cumpărarea de bunuri de folosință îndelungată (electronice, electrocasnice, mobilă, etc.).
Practic, cardurile emise de IFN-uri au, mai degrabă, caracteristicile unui credit de consum și se vând direct în magazine, nefiind – nici pe departe – similare instrumentelor de plată lansate de bănci, care pot fi folosite pentru achitarea cumpărăturilor în toate locațiile unde există un POS sau pot asigura retragerea unei sume de bani de la orice ATM. Cu toate acestea, de ceva vreme, există unele IFN-uri care includ în lista de avantaje ale propriilor carduri binecunoscuta perioadă de grație, posibilitatea de a retrage bani de la unele ATM-uri și lărgirea numărului de magazine în care să se poată face plata cu respectivele instrumente, intrând, în acest fel, în concurență directă cu băncile. Nișa cardurilor de credit emise de IFN-uri acoperă aproximativ o treime din piața acestui tip de instrumente de plată, subțiindu-și de la an la an ponderea în total piață.
Piața cardurilor de credit emise de bănci este controlată autoritar de Banca Transilvania și Raiffeisen Bank, care dețin fiecare câte 530.000 de unități. Raiffeisen Bank s-a bucurat în ultimii 10 ani de poziția de lider al segmentului, însă în prezent cele două bănci, potrivit comunicărilor oficiale, au același număr de instrumente de plată cu funcție de credit. Prin strategia adoptată în ultimii ani, Banca Transilvania a devinit principalul competitor pentru fotoliul de lider al segmentului de profil. Spre exemplu, la sfârșitul anului 2011, Banca Transilvania avea numai 170.000 de carduri de credit, ceea ce ne arată în acest interval, instituția a consemnat o creștere fabuloasă (de peste 3 ori) a numărului de instrumente de plată cu funcție de credit. Totodată, trebuie subliniat și faptul că Banca Transilvania este lider absolut al industriei cardurilor din România, cu un portofoliu de peste 4,3 milioane de unități, ceea ce înseamnă aproape o treime din total piață. La 30 septembrie 2020, existau în România peste 14,2 milioane de carduri active, cu peste 20.000 unități mai puține decât la finalul anului 2019.
